O inițiativă editorială care provoacă status quo-ul științific și recuperează cunoașterea pierdută
Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză amețitoare, iar inovațiile sunt dominate de interese comerciale și geopolitice, puțini se mai întreabă: ce am lăsat în urmă? Ce invenții și teorii promițătoare au fost uitate sau ignorate, nu pentru că erau eronate, ci pentru că au deranjat paradigmele dominante?
Aceasta este întrebarea fundamentală la care răspunde seria de carte științifică „Zidul Tăcerii. Incursiuni în știința secretă”, un proiect editorial și de cercetare lansat sub egida Editurii Militare și a Centrului Tehnic Editorial al Armatei. Publicate între 2017 și 2022, cele cinci volume reprezintă o lucrare monumentală de revalorizare a tehnologiilor abandonate, realizată de o echipă de cercetători români cu expertiză interdisciplinară.
Cine sunt autorii și ce propun
Seria este semnată de Daniela Georgiana Golea, Cosmin Vasile Țenu și Lucian Ștefan Cozma, toți membri ai CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, din cadrul Academiei Române. Fiecare autor aduce o contribuție distinctă, dar complementară:
- Lucian Ștefan Cozma (inginer-fizician, doctor în științe militare): a condus direcția de cercetare documentară, explorând brevete, arhive rare și surse istorice ignorate.
- Cosmin Vasile Țenu: a realizat validările tehnice și interpretările inginerești ale tehnologiilor studiate.
- Daniela Georgiana Golea: a analizat implicațiile asupra mediului de securitate contemporan, propunând o viziune geopolitică și etică a inovației științifice.
Împreună, cei trei au construit o bază de cercetare solidă, reunind peste 100 de concepte, invenții și direcții tehnologice alternative, dezvoltate sau testate între anii 1900 și 1970, dar excluse din circulația publică.
Ce cuprinde seria „Zidul Tăcerii”
Printre tehnologiile analizate în detaliu se regăsesc:
- Motorul Stirling – un sistem de conversie termică extrem de eficient, cu potențial energetic uriaș.
- Turbina Tesla – o inovație elegantă, ignorată în favoarea modelelor convenționale.
- Sistemele de hipersustentație – tehnologii de zbor cu ridicare sporită, testate în anii ‘40 și ‘50.
- Vacuumpropulsia – o formă de propulsie bazată pe vid și presiuni diferențiale.
- Ajutajele aerospike – utilizabile în rachete reutilizabile, ignorate de industria spațială tradițională.
- Captarea energiei atmosferice – o metodă de generare energetică autonomă.
- Gazogenii și arderea pe bază de deșeuri – soluții energetice sustenabile, eliminate din motive comerciale.
Toate aceste tehnologii au fost odată promițătoare, unele testate cu succes, dar abandonate din rațiuni care nu au avut întotdeauna legătură cu știința.
De ce au fost uitate aceste tehnologii?
Seria ridică întrebări incomode, dar necesare:
- De ce unele tehnologii cu potențial strategic nu au fost dezvoltate industrial?
- Cine are de câștigat din eliminarea unor inovații viabile?
- Ce rol au jucat geopolitica, interesele comerciale și presiunile instituționale în modelarea direcției cercetării științifice?
Autorii resping orice asociere cu teoriile conspiraționiste. Demersul lor este unul documentat, analitic și critic, cu obiectivul de a readuce în dezbatere deciziile științifice care au modelat cursul progresului – și limitele acestuia.
Cercetare cu impact: recunoaștere și continuitate
Proiectul nu s-a oprit la primele cinci volume. În colaborare cu Dr. Andreea Florina Radu, cercetătoare în domeniul biosecurității și membru CRIFST, au fost lansate două noi serii:
- Bioterorismul
- Perfecționări în tehnica omuciderii
Aceste lucrări analizează riscurile emergente la intersecția dintre tehnologie, criminalistică și apărare, menținând același ton analitic și rigurozitate științifică. A doua lucrare a fost chiar recomandată oficial de către Rectorul Academiei de Poliție, semn al recunoașterii instituționale a valorii și relevanței acestui demers.
O direcție strategică pentru viitor
Autorii anunță că seria va continua cu noi volume, într-un plan editorial ce vizează peste 12 cărți în total. Temele viitoare vor include:
- Tehnologii strategice uitate
- Interfața dintre știință și putere
- Securitatea viitorului într-o lume guvernată de AI, energii alternative și arme cognitive
- Etica deciziilor științifice
Ce înseamnă „Zidul Tăcerii”?
Titlul seriei este o metaforă pentru uitarea colectivă, pentru cenzura indirectă aplicată ideilor care nu se încadrează în logica dominantă a profitului sau controlului. „Zidul” poate fi economic, politic, ideologic – dar el există și poate fi spart prin cunoaștere, curaj intelectual și memorie științifică.
„Zidul Tăcerii nu este o întoarcere nostalgică spre trecut, ci o invitație lucidă la reflecție. Unele idei abandonate pot fi cheia viitorului.” – Daniela Georgiana Golea
Impact și relevanță națională
Seria „Zidul Tăcerii” este, fără îndoială, una dintre cele mai relevante inițiative științifice românești din ultimele decenii. Ea îmbină cercetarea tehnică riguroasă cu o viziune strategică asupra istoriei inovației, propunând un model nou de cercetare: critic, transdisciplinar, orientat spre redescoperirea potențialului ignorat.
Concluzie: cunoașterea ca formă de rezistență
Într-un context global marcat de incertitudine, crize multiple și dependență de tehnologii comerciale, „Zidul Tăcerii” propune o cale alternativă: reconectarea la ceea ce știam, dar am ales să uităm.
Această serie nu doar redă vizibilitate unor idei uitate, ci propune un model de gândire aplicabil în multiple domenii: educație, securitate, politici publice, etică tehnologică.
„Zidul Tăcerii există – dar poate fi spart. Cu fapte, cu memorie, cu cercetare reală.” – Lucian Ștefan Cozma
