După ce în spațiul public au apărut informații cum că salariile din BNR sunt plătite de la buget sau că obiectivul Băncii Centrale ar fi țintirea inflației, conducerea BNR a transmis azi HotNews.ro o listă cu principalele 6 mituri de care a luat la cunoștință că circulă și pe care a ținut să le demonteze
Mitul nr.1: BNR este instituție bugetară.
BNR nu este instituție bugetară. A lega situația financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obținut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili, spun bancherii centrali. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiții, apreciem că este contradictoriu și ilogic a acuza banca centrală că obține profit și, în același timp, a susține că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.
Mitul nr 2: Salariile în BNR sunt plătite din bugetul de stat
Salariile în BNR , care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obținute ca urmare a desfășurării operațiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referință, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult), arată datele transmise luni de BNR
Creșterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat și faptului că BNR a avut funcții noi de îndeplinit în urma noilor cerințe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar și promovărilor și a politicii de recompensare a performanței referitoare la acordarea de creșteri salariale. A confunda creșterea cheltuielilor cu personalul cu creșterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporții.
Mitul nr 3: Cheltuielile cu bunuri, servicii sunt secrete în BNR
Cheltuielile cu bunuri, servicii și alimente sunt publice și supuse controlului Curții de Conturi și se desfășoară conform standardelor de transparență impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
„A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziții de alimente sunt făcute pentru cantina BNR și evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulți ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achizițiile făcute de angajați în unitățile de alimentație. Sumele anunțate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective” arată documentul transmis de BNR.
Mitul nr 4. În prezent, în BNR sunt peste 200 de directori
În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori și directori adjuncți în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puțini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice și reflectă atât piața locală a muncii, cât și impactul prezenței BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziții specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puțin stratificate structuri de conducere (10 la sută față de media SEBC de 15 la sută).
Mitul nr.5: Declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR ca reacție la informațiile vehiculate în public
Declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curții Constituționale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, și nu ca reacție la informațiile false distribuite în mediul online, se apără bancherii centrali.
Mitul nr.6: Obiectivul fundamental al BNR este țintirea inflației
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, nu țintirea inflației, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei românești. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaștere profundă a realităților macroeconomice, iar acest fapt poate servi- spun reprezentanții BNR- exclusiv propagării unor interpretări simpliste și neprofesioniste.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
