România se confruntă în prezent cu un proces de digitalizare a administrației fiscale care ar trebui să aducă o serie de beneficii în relația dintre stat și operatorii economici. Totuși, această tranziție s-a dovedit a fi mai complicată și împovărătoare decât se aștepta, creând mai degrabă frustrare decât soluții eficiente pentru mediul de afaceri. Începând cu 1 iulie 2024, toți operatorii economici din România care desfășoară activități în regim B2B vor fi obligați să folosească sistemul RO e-Factura pentru transmiterea documentelor fiscale. Antonius Magerescu, jurnalist economic și observator atent al mediului de afaceri, avertizează că această digitalizare nu funcționează așa cum ar trebui, subliniind că „trăim într-o Românie a absurdului”.

Eșecurile e-Factura și frustrarea mediului de afaceri

Pentru a combate evaziunea fiscală și a îmbunătăți colectarea taxelor, ANAF a introdus în urmă cu câțiva ani sistemul e-Factura, însă implementarea acestuia a fost marcată de numeroase deficiențe. Operatorii economici sunt obligați să transmită facturile prin acest sistem, iar nerespectarea termenelor poate aduce sancțiuni severe. Totuși, platforma ANAF este departe de a funcționa perfect, așa cum subliniază Magerescu: „Statul ne obligă, sub amenințarea unor amenzi uriașe, să încărcăm facturile în SPV, dar site-ul ANAF nu ne permite să facem asta. Cu alte cuvinte, antreprenorii se simt sabotați chiar de autorități”.

Numeroși utilizatori au raportat erori repetate în funcționarea platformei. În unele cazuri, facturile nu sunt afișate, sunt înregistrate de mai multe ori sau ANAF nu respectă termenul de cinci zile pentru încărcarea acestora în Spațiul Privat Virtual (SPV). Această situație afectează grav activitatea firmelor, care pierd timp și resurse pentru a încerca să rezolve probleme care ar trebui să fie gestionate eficient de autorități.

Lipsa sprijinului din partea autorităților

Una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenorii români este lipsa sprijinului din partea statului, atât la nivel tehnic, cât și procedural. „Ultima dată când am încercat să mă autentific în sistemul RO e-Factura, platforma ANAF nu mi-a recunoscut semnătura electronică”, explică Magerescu. Chiar dacă toate verificările tehnice pe partea utilizatorului erau în regulă, problema era la ANAF. Aceste blocaje repetitive, alături de inexistența unui suport tehnic eficient, afectează serios activitatea antreprenorilor.

Pe lângă problemele de funcționare a platformei, se adaugă și comunicarea deficitară dintre autorități și mediul de afaceri. Operatorii economici sunt adesea puși în fața unor noi reglementări fiscale, fără a primi îndrumări clare despre cum să le aplice corect. Sistemele introduse, cum ar fi e-Transport, e-Sigiliu, e-TVA sau SAF-T, deși concepute pentru a simplifica procesele fiscale, sunt percepute ca noi poveri administrative. „Fiscalitatea României s-a umplut de E-uri, mai mult sau mai puțin justificate, și pe care nici măcar autoritățile nu le pot implementa într-un mod funcțional”, afirmă Magerescu.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noile măsuri impuse prin digitalizarea ANAF nu afectează doar marile companii, ci și micile afaceri și persoanele fizice autorizate (PFA-uri). Dincolo de sarcinile suplimentare pentru raportări și transmiterea documentelor, antreprenorii se confruntă cu creșterea costurilor operaționale. „Ceea ce nu înțeleg autoritățile din România este faptul că toate aceste măsuri se vor transpune în costuri adiționale pentru antreprenori, iar costurile se vor regăsi în prețurile serviciilor și ale produselor. Practic, statul român contribuie la creșterea inflației!”, avertizează jurnalistul economic.

Pentru micii antreprenori, în special cei care activează ca PFA-uri, problemele de implementare a sistemelor digitale sunt și mai acute. Mulți dintre aceștia reclamă că nu își pot încărca declarațiile în SPV, deoarece platforma nu acceptă formatul documentelor necesare. Comunicarea cu ANAF este greoaie, iar soluțiile oferite întârzie sau sunt insuficiente pentru a rezolva blocajele tehnice. În consecință, atât afacerile mici cât și cele mari resimt un grad crescut de incertitudine și stres, pe măsură ce ANAF introduce noi cerințe digitale fără o infrastructură corespunzătoare pentru a le susține.

Viitorul digitalizării fiscale în România

O altă problemă semnalată de Magerescu este faptul că statul introduce aceste măsuri într-un an electoral, ceea ce creează o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. „Nu mai știu ce să inventeze pentru a face rost de bani la buget și a acoperi găurile care s-au adâncit semnificativ în anul electoral 2024”, afirmă acesta. În loc să creeze un cadru favorabil pentru dezvoltarea companiilor, autoritățile par să adauge noi obstacole.

Cu toate acestea, viitorul digitalizării fiscale nu trebuie să fie neapărat sumbru. Dacă statul ar investi în îmbunătățirea infrastructurii digitale și ar oferi sprijin real companiilor în tranziția către e-Factura și e-Transport, aceste măsuri ar putea, într-adevăr, aduce beneficii semnificative. Deocamdată, însă, mediul de afaceri așteaptă soluții reale și funcționale din partea ANAF.

Antonius Magerescu subliniază că „statul trebuie să înțeleagă că fără o comunicare deschisă și fără suport tehnic real, aceste măsuri vor deveni obstacole majore pentru antreprenori”. El sugerează că este nevoie de o abordare pragmatică și de o colaborare mai strânsă între guvern și mediul de afaceri pentru a asigura o digitalizare eficientă, care să nu saboteze dezvoltarea economică a României.