Îngrijorările investitorilor legate de povara tot mai mare a datoriei guvernamentale a Statelor Unite au fost aplanate săptămâna trecută, după ce Departamentul Trezoreriei de la Washington a înregistrat o cerere solidă la licitația sa mult așteptată de obligațiuni guvernamentale pe 30 de ani. Aceasta a avut loc la o zi de la o ofertă similară pe 10 ani, care s-a bucurat de aceeași cerere puternică. Dar unii experți avertizează că SUA nu au scăpat încă de pericol, relatează Business Insider.

Banca de investiții Goldman Sachs a discutat cu trei experți economici de top – Ray Dalio, Ken Rogoff și Niall Ferguson – despre nivelurile tot mai ridicate ale datoriei în SUA. Toți trei și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o posibilă criză iminentă a datoriei SUA, mai ales în contextul efectelor legii fiscale și de cheltuieli promovate de președintele Donald Trump împreună cu Partidul Republican, lege care ar putea adăuga trilioane la deficitul bugetar în următorul deceniu.

În prezent, datoria publică a SUA se ridică la aproximativ 37 de trilioane (37.000 de miliarde) de dolari.

Experții consultați de Goldman Sachs sunt însă ceva mai pesimiști decât investitorii. După o perioadă de tensiuni luna trecută și în aprilie, cererea pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung ale SUA a revenit.

Iată principalele puncte evidențiate de fiecare expert:

„Un infarct economic provocat de datorie”

Ray Dalio, fondatorul companiei de investiții Bridgewater Associates

Miliardarul și managerul de fonduri speculativ („hedge fund”) a spus că trei factori determină perspectivele datoriei SUA:

• Cât plătește guvernul în dobânzi la datorie, în raport cu veniturile sale. Dacă plățile dobânzilor continuă să crească, ele pot „în mod inacceptabil” să împiedice guvernul american să cheltuiască bani pentru alte lucruri;
• Câtă datorie trebuie să vândă guvernul în raport cu cererea. Dacă guvernul are nevoie să vândă mai multe titluri de stat decât sunt investitorii dispuși să cumpere, ratele dobânzilor vor trebui să crească. Acest lucru oferă randamente mai atractive pentru investitori, dar ratele ridicate afectează piețele și economia americană;
• Câtă monedă trebuie să tipărească banca centrală pentru a cumpăra datoria rămasă. Dacă cererea pentru titlurile de stat americane este foarte slabă, Fed (banca centrală a SUA) poate interveni pentru a cumpăra obligațiuni și a asigura finanțarea guvernului. Dacă este nevoie să tipărească mai mulți bani pentru asta, apar presiunile inflaționiste și se reduce valoarea dolarului american.

„Oricine poate măsura ușor aceste semne de deteriorare și poate observa cum se conturează o criză iminentă a datoriei”, afirmă Dalio, care avertizează de mult timp asupra dinamicii periculoase a datoriei în SUA. „O astfel de criză apare atunci când cheltuielile finanțate prin datorie sunt brusc constrânse, ca un infarct economic provocat de datorie”, subliniază el.

Pentru a preveni o criză, Dalio spune că guvernul american ar trebui să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB. În decembrie 2024, acesta era de 7% din PIB.

„Probabil va fi mai dureros decât șocul inflaționist din perioada Covid”

Ken Rogoff, profesor la Harvard și fost economist-șef al FMI

Având în vedere actuala agendă a lui Trump, Rogoff crede că SUA vor intra probabil într-o criză a datoriei în următorii 4 până la 5 ani. Asta ar însemna mai rapid decât estimarea sa anterioară, de 5 până la 7 ani, făcută înainte de realegerea lui Trump.

„Ideea că datoria este un prânz gratuit, promovată de mulți analiști economici, este absurdă. Deficitul mai mare de azi, peste nivelurile deja ridicate ale datoriei, pregătește terenul pentru o criză care va necesita o ajustare semnificativă”, afirmă Rogoff.

Rogoff crede că o criză a datoriei ar putea lua două forme:

• O explozie a inflației, care să provoace un șoc economic. „Este greu de spus exact cum va arăta acest șoc, dar probabil va fi mai dureros decât șocul inflaționist din perioada Covid, care a dus doar la ajustări relativ minore în piețele de obligațiuni” afirmă Rogoff;
• Guvernul ar putea gestiona datoria menținând artificial dobânzile scăzute și restricționând fluxurile de capital. Dar aceste măsuri vor afecta creșterea economică și vor acționa, în esență, ca o taxă asupra economiilor populației, subliniază el.

Investitorii au fost de mult îngrijorați de datoria SUA, dar perspectivele sunt cu atât mai sumbre acum, deoarece ratele dobânzilor pe termen lung trec printr-o „normalizare” după un deceniu de niveluri foarte scăzute, atrage atenția Rogoff.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că dobânzile mai mari vor rămâne, iar o întoarcere la era dobânzilor scăzute din trecut s-ar putea dovedi doar un vis iluzoriu”, adaugă el, în condițiile în care președintele Trump a făcut presiuni repetate pe Fed să reducă dobânzile de referință.

„Avertizez de 20 de ani că SUA urmează o cale fiscală nesustenabilă”

Niall Ferguson, istoric și cercetător la Harvard

Ferguson crede că o criză ar putea fi declanșată de o provocare militară care ar duce la pierderea statutului SUA ca putere globală, pe măsură ce datoria sa publică se adâncește.

Istoricul britanico-american specializat în finanțe a spus că indicatorul său favorit pentru a evalua cât de nesustenabilă este datoria unei țări este când cheltuielile pentru plata dobânzilor la datorie depășesc cheltuielile pentru apărare.

Această regulă, pe care o numește „Legea lui Ferguson”, se aplică acum SUA, care au cheltuit 1,1 trilioane de dolari pentru plata dobânzilor la datoria națională în anul fiscal 2024, potrivit Departamentului Trezoreriei. Această sumă a fost mai mare decât cei 883,7 miliarde de dolari aprobați pentru cheltuieli de apărare în același an.

Aproape toate națiunile care au încălcat în trecut Legea lui Ferguson și-au pierdut statutul de „mare putere” în piețele financiare, subliniază el.

„Orice mare putere care adoptă o politică fiscală nechibzuită, permițând ca costul datoriei sale să depășească costul forțelor armate, se expune provocării”, afirmă Niall Ferguson. „SUA este doar cea mai recentă mare putere care se regăsește în acest impas fiscal”, mai spune acesta.

Potrivit istoricului, SUA au putut până acum să se împrumute masiv fără probleme, în parte pentru că dolarul american rămâne moneda de rezervă a lumii, iar investitorii încă privesc titlurile de stat americane ca fiind „fără risc,” ceea ce înseamnă că au încredere că SUA își va plăti dobânzile.

Dar Ferguson afirmă că acest lucru pare deja să se schimbe, el indicând faptul că investitori din întreaga lume își reduc expunerea la titluri de stat americane și se retrag din activele denominate în dolari.

„Avertizez de 20 de ani că SUA urmează o cale fiscală nesustenabilă, iar uneori m-am simțit ca băiatul care strigă «lupul!»”, mai spune acesta.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie