Rata şomajului (ponderea şomerilor în populaţia activă) în luna aprilie 2025 a fost de 5,7%, ȋn scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de martie 2025, a transmis marți Statistica română. Numărul şomerilor din aprilie (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 467.400 de persoane, din care un sfert sunt tineri cu vârsta de 15-24 de ani.

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 24,8%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada ianuarie – martie 2025”, mai spun statisticienii. România este pe locul al treilea în Europa la șomajul în rândul tinerilor, după Spania și Suedia, potrivit biroului de statistică al UE, Eurostat.

15% dintre tinerii europeni sunt șomeri

În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, rata șomajului a fost de 14,9%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale (pp) față de anul 2023.

Pentru alte grupe de vârstă, ratele șomajului au fost mult mai mici în 2024 și în ușoară scădere față de anul precedent.

Acum 4 ani, România era pe locul al zecelea în rândul statelor din Uniunea Europeană în privința șomerilor tineri (15-24 ani). Anul trecut, țara noastră a urcat pe locul al treilea după același criteriu.

Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media, dar acolo, ca și la noi, aproximativ jumătate din numărul șomerilor lucrează în economia informală, în timp ce primesc și ajutorul social din partea statului.

Și în România „tinerii apar ca fiind șomeri, dar nu sunt”, spune un expert care explică ce înseamnă economia paralelă, „ale cărei dimensiuni au crescut și care s-a diversificat”.

Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, deși în România există peste zeci de mii de locuri de muncă neocupate. Discrepanța se datorează faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici), spune un expert pe piața muncii, într-un interviu pentru publicul HotNews. El spune că tinerii au așteptări salariale mai mari și că sunt atrași de economia informală sau ilegală – „economia de cazinou” – unde câștigurile pot fi rapide.

HotNews a discutat cu Cătălin Ghinăraru despre dezechilibrele economice, criza demografică, migrația tinerilor calificați și presiunea unei populații vârstnice. Ghinăraru este profesor la Facultatea de Adiministrație și Afaceri a Universității București, este fost secretar științific al Institutului Național pentru Cercetare în Domeniul Muncii și cel pe care-l sună Comisia Europeană atunci când vrea să afle detalii despre piața muncii din România.

Creșterea economiei formale „trage după ea” în tandem și economia informală. Mulți tineri apar statistic ca șomeri, dar ei activează în această economie paralelă. Lipsa unor date precise îngreunează aplicarea de politici eficiente, crede specialistul citat.

De asemenea, adaugă el, asistăm la un efect Stolper-Samuelson și brain drain: Integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (ex: România vs. UE) duce la pierderea sectoarelor de vârf în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. De asemenea, îmbătrânirea populației și menținerea seniorilor pe piața muncii pot reduce oportunitățile la intrarea tinerilor pe piața muncii.

Problema a intrat și în atenția BNR, mai ales că România se confruntă cu provocări demografice semnificative, ce vor avea efecte importante asupra pieței muncii în următorii ani, atenționează Banca Națională în Raportul asupra stabilității financiare.

Avem un șomaj de aproape 7 ori mai ridicat în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației

O privire mai adâncă asupra șomajului, făcută de Banca Centrală, arată că România se confruntă cu o problemă foarte serioasă pe piața muncii: avem o valoare de aproape 7 ori mai ridicată a ratei șomajului în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației (13,6%) pentru persoane cu învățământ până la nivel gimnazial comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare.

Piața muncii din România este foarte polarizată, mai arată datele BNR, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație aflat la extreme (scăzut și superior).

Conform prognozelor pentru anul 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile). Dintre ocupațiile cu calificare mai slabă- muncitorii în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi – vor reprezenta 7% din totalul locurilor de muncă disponibile, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.

Mai avem apoi valul de AI, cu influențe asupra ocupării (prin desființarea sau crearea unor locuri de muncă). În timp ce unele locuri de muncă vor fi înlocuite, altele vor crește datorită implementării AI, în special în domenii precum modelarea AI și inteligența în afaceri.

Printre beneficiile asociate acestei noi tehnologii, cercetările marilor firme din consultanță vorbesc despre îmbunătățirea productivității muncii, unde România nu stă strălucit, deși a făcut progrese în reducerea decalajului față de economiile din regiune.

Astfel, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).

Pentru 9 din 10 tineri banii sunt al doilea lucru important în carieră

Printre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor găsim și salariile mici oferite.

Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul  este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.

Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0% în Croația la 16,6% în România”, arată biroul de Statistică al UE.

De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.

România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie