Avem o problemă foarte mare cu lipsa de capital a firmelor: o treime din companiile din România au capitalul sub limita reglementată, a spus luni Matei Kubinschi, directorul adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, la conferința ZF Bankers Sumitt.
Aceste companii au o importanță mare în economie, dar ele practic nu sunt creditabile pentru că este natural ca o bancă să fie reticentă în a credita o firmă pe care acționarul doar o împrumută, nu vrea să-i facă o capitalizare, nu are o viziune pe termen lung, mai spune adjunctul de la Stabilitate Financiară.
Această problemă e una structurală, care apare în toate rapoartele departamentului de Stabilitate Financiară.
„Noi o menționăm tot timpul, dar ea nu se ameliorează. Ba mai mult, ultimele date pe care le avem, vedem o înrăutățire a disciplinei la plată, vedem o creștere foarte mare a restanțelor față de furnizor și față de stat cu 22% și o creștere a insolvențelor”, mai spune Kubinschi.
Vedem că pe sectorul companiilor nefinanciare deja se materializează o oarecare deteriorare.
Avem 24.000 de asemenea firme. Iar ele, deși sunt 24.000 , concentrează 23% din creditele neperformante. Deci practic ele sunt foarte relevante .
Oficialul BNR spune că nu suntem nici într-o criză economică și nu suntem nici într-o criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internațional. „Avem o incertitudine istorică datorată de crizele geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit și schimbarea de paradigmă a administrației americane, protecționismul comercial, care deja produce efecte directe, dar și indirecte, mai ales prin creșterea incertitudinii politice”, spune reprezentantul BNR.
Cumularea efectelor tarifelor comerciale impuse de președintele Trump confirmă un impact negativ asupra creșterii economice din România între 0,17-0,26 puncte procentuale, arată o analiză făcută de experții Băncii Naționale, consultată de HotNews. Adică exact creșterea economiei României din primul trimestru al acestui an.
Aproape două treimi din acest impact provine din expunerea indirectă prin lanțurile valorice europene, ceea ce confirmă importanța poziționării României ca furnizor intermediar în structurile comerciale ale zonei euro, arată documentul. Analiza are la bază datele din data de 30 aprilie 2025.
„Creșterea economică este grevată de această problemă fiscală pe care nu știm cum o va gestiona viitorul guvern”
„Încetinirea creșterii economice este cumva naturală, dar în acest moment este grevată de această problemă fiscală pe care nu știm cum o va gestiona viitorul guvern . E foarte important să vedem mixul de măsuri pentru că după cum a spus și guvernatorul, întotdeauna un pachet de ajustare, mai ales tăierile de cheltuieli, are un are un efect recesionist, dar elasticitățile, adică impactul diferitelor măsuri este diferit. Și atunci contează foarte mult să vedem care e mixul final de politici”, mai spune Matei Kubinschi
În opinia sa, relația între stat și bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. „Dacă în 2007 am plecat de la un nivel de sub 5% astăzi suntem undeva peste 30% din bilanțul băncilor ca total active, adică garanții oferite de stat, portofoliu de titluri”, spune oficialul BNR.
Băncile și-au crescut enorm bilanțul pe seama statului. Riscurile pe care și le asumă au scăzut foarte mult.
Evoluția se poate argumenta prin mai multe argumente, consideră directorul adjunct al Stabilității . „În primul rând avem creșterea necesarului de finanțare a statului și acest lucru va va continua până când nu reușim să rezolvăm problema deficitului bugetar. Și pe partea programelor de garanții evoluția a fost binevenită, pentru că programul Prima Casă, de exemplu, a venit într-un moment de incertitudine, în care piața imobiliară era foarte jos și era chiar blocată”, spune acesta.
Similar, programele IMM Invest, IMM Invest plus au oferit lichidități companiilor într-o perioadă de incertitudine extraordinară, cum a fost pandemia. Cee ace vreau să spun este că contextul a fost unul pe deplin argumentat.
Acum vedem că riscurile pe care și le asumă băncile au au scăzut foarte mult, spune Kubinschi.
„Dacă în 2008 rata generală de risc era peste 50% acuma în prezent este sub 30% deci practic vedem o scădere masivă a riscului pe care băncile-l au în portofoliile lor și cred că pe viitor este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip „lazy banking. Investești în titluri de stat, investești în programe cu garanții și nu creditezi economia reală”, mai explică directorul din Banca Națională.
El spune că e foarte important ca băncile să găsească acel optim între asumarea de riscuri și creditarea economiei reale. „Pentru că România are o problemă destul de mare cu intermedierea financiară. E cea mai scăzută din din Europa și nu se văd semne de îmbunătățire, ba chiar în ultimul timp chiar a scăzut acest indicator”, conchide Kubinschi.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
