Într-o mișcare anticipată de economiști, Banca Națională a menținut vineri nivelul dobânzii cheie la 6,50% pe an. Motive pentru o relaxare a politicii monetare nu prea avea, dată fiind inflația care se arată mai încăpățânată decât se așteptau bancherii centrali.
a) Scăderea inflației a fost marginală în ianuarie. De la 5,1% în decembrie, prețurile de cnsum au încetinit la 5%. Probabil că dacă scăderea ar fi fost mai consistentă, spațiul pentru o tăiere de dobânzi ar fi fost mai generos.
b) Încetinirea economică. Anul trecut, datele oficiale au indicat o creștere firavă de doar 0,9%. Acesta ar fi un argument pentru ca BNR să stimuleze cererea prin reducerea dobânzilor, însă:
c) Nu știm cum va arăta progresul privind consolidarea fiscală. Există presiuni de natură fiscală asupra inflației, iar BNR nu poate pune paie pe foc, ci preferă o conduită monetară prudentă. Cei mai mulți economiști sunt de părere că dobânzile vor rămâne la același nivel până după alegerile prezidențiale
d) În plus, riscurile externe se acutizează, nu se reduc. Dacă situația economică globală s-ar îmbunătăți (prețuri stabile la energie, tensiuni geopolitice scăzute, sfârșitul înăspririi monetare globale etc.) asta ar putea duce la dobânzi în scădere. Deocamdată vedem o politică tarifară extrem de agresivă din partea SUA, un posibil război comercial SUA- UE și SUA-China (cu repercursiuni și pentru europeni) ceea ce reduce apetitul Băncii Naționale de a relaxa politica monetară.
BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate în ședința pe care o va avea în 14 februarie, arată un raport transmis recent HotNews.ro de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu. „Ne așteptăm ca BNR să continue relaxarea monetară și să reducă dobânzile abia din august 2025 și să ofere apoi trei reduceri cheie de câte 25 de puncte de bază, ducând rata cheie la 5,75% până la sfârșitul anului 2025”, spune Dascălu.
BCR vorbește despre riscurile venite din partea evoluțiilor fiscale și politice care ar putea deraia calendarul politicilor monetare
El vorbește în raportul său și de riscurile venite din partea evoluțiilor fiscale și politice care ar putea deraia acest calendar al politicilor monetare. De asemenea, raportul BCR mai sugerează că instituția condusă de Mugur Isărescu ar putea revizui în sus prognoza de inflație pe termen scurt (în actuala prognoză, inflația va coborî la finalul anului la 3,7%).
Același semnal îl transmite și ING Bank, care arată că este „puțin probabil” ca Banca Națională a României să-și continue ciclul de relaxare mai devreme de a doua jumătate a anului, când va avea o viziune mai clară asupra factorilor fundamentali din economie.
ING se așteaptă ca inflația să încheie anul la 4,7% iar dobânda de politică monetară să coboare la 6%.
Economistul șef al ING Bank România, Valentin Tătaru se așteaptă ca inflația să încheie anul la 4,7% iar dobânda de politică monetară să coboare la 6%.
Cu riscuri destul de mari la orizont atât pentru inflație, cât și pentru activitatea economică, BNR va adopta cel mai probabil o atitudine prudentă.
Există multă incertitudine în piață: de la durata plafonării prețurilor la energie, la presiunile fiscale și cele inflaționiste, venite din transmiterea în prețuri a unor taxe și impozite, a spus Valentin Tătaru, înainte ca BNR să-și anunțe decizia.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
