Incertitudinile și efectele modificărilor politicilor comerciale ale SUA și ale măsurilor adoptate ca răspuns de alte state generează riscuri suplimentare la adresa stabilității financiare a României, într-un context deja marcat de vulnerabilități ridicate, inclusiv ca urmare a șocurilor succesive din anii precedenți, reiese din Raportul asupra stabilității financiare pe luna iunie, publicat de Banca Națională a României (BNR), potrivit Agerpres.
Raportul precizează că reziliența sectorului bancar românesc la eventuale șocuri provenite din cadrul macroeconomic și politic marcat de incertitudini se menține adecvată.
Principalele riscuri la adresa stabilității financiare în România identificate de BNR sunt:
- incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice,
- deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne,
- riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental
- și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.
„Având în vedere peisajul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România se mențin semnificative, similar celor de pe plan european. Din punct de vedere ciclic, au fost identificate două riscuri de nivel sever și două riscuri sistemice de intensitate moderată. Riscurile de natură severă sunt: i) incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, cu perspectivă de amplificare în perioada următoare și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Următoarele două riscuri sistemice identificate sunt estimate la un nivel moderat, astfel: i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și ii) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, în cazul acestuia din urmă perspectiva fiind de intensificare în perioada următoare”, scrie în raportul BNR.
„Riscul unor corecții abrupte pe piețele financiare internaționale rămâne important”
La nivel global, riscurile s-au intensificat, iar efectele directe și indirecte apărute ca urmare a extinderii protecționismului comercial, pe fondul modificărilor politicilor comerciale ale SUA și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, generează riscuri suplimentare la adresa stabilității financiare. Tensionarea politicilor comerciale survine într-un context deja marcat de vulnerabilități relativ ridicate, inclusiv ca urmare a șocurilor succesive din anii precedenți și a tensiunilor geopolitice persistente, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și ale conflictelor din Orientul Mijlociu.
„Aceste evoluții au amplificat considerabil incertitudinile asociate politicilor economice, indicatorii asociați atingând maxime istorice”, subliniază BNR
Perspectivele privind creșterea economică globală au fost revizuite în scădere, iar evoluțiile macroeconomice și geopolitice recente au amplificat riscurile asociate sustenabilității datoriilor suverane, în condițiile unui grad ridicat de îndatorare publică la nivel mondial.
Sentimentul investitorilor a fost afectat de incertitudinile sporite privind politicile economice, determinând creșterea volatilității pe piețele financiare internaționale, în special începând cu luna aprilie, mai arată raportul BNR.
„În perspectivă, riscul unor corecții abrupte pe piețele financiare internaționale rămâne important, în contextul în care evaluările se mențin ridicate în unele segmente ale piețelor de capital și obligațiuni corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar în ansamblu și-a păstrat reziliența până în prezent”, susțin autorii documentului.
Ce se întâmplă pe plan intern
Conform aceleiași surse, echilibrele macroeconomice interne au continuat să se deterioreze. În anul 2024, activitatea economică a decelerat semnificativ, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu 0,8%, cel mai redus avans din ultima decadă, exceptând anul 2020 afectat sever de pandemia COVID-19.
Activitatea economică a crescut într-un ritm redus și în primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% în termeni anuali pe seama temperării consumului și intensificării efectului negativ al exportului net.
BNR atenționează că, în 2024, deficitele gemene s-au adâncit, fiind însoțite de o activitate economică sub așteptări.
În același timp, ritmul lent de implementare a PNRR a condus la blocaje în accesarea fondurilor și la întârzierea investițiilor planificate. În absența unor politici fiscale care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar prognozate de 7% este grevată de incertitudini ridicate.
„Cele mai recente estimări indică o redresare graduală și mai modestă decât s-a anticipat anterior a activității economice, până la 2,8% în anul 2026, în timp ce pentru anul 2025 prognozele au fost ajustate în sensul scăderii (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea creșterii economice a fost însoțită de adâncirea deficitului bugetar, pe fondul majorării accentuate a cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în anul 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicată între statele Uniunii Europene, la o distanță considerabilă față de următorul cel mai important deficit, respectiv cel din Polonia de 6,6%. În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. În absența unor măsuri de politică fiscală care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuția bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară”, relevă raportul BNR.
În ceea ce privește riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, banca centrală atrage atenția că s-a deteriorat ușor calitatea creditelor acordate firmelor, în special a celor cu garanții de stat și a celor acordate IMM.
„Sănătatea financiară a firmelor s-a deteriorat; în schimb, pentru populație, avuția netă furnizează o rezervă financiară importantă în cazul unui șoc advers. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei populației s-a îmbunătățit”, subliniază BNR.
De asemenea, riscurile cibernetice s-au intensificat ca urmare a escaladării războaielor comerciale și conflictelor internaționale, exacerbate de inovațiile tehnologice. Incidentele cibernetice din sistemul financiar vizează în principal instituțiile de credit.
„În contextul actual, marcat de digitalizare și conflicte geopolitice în desfășurare, riscurile cibernetice capătă o importanță tot mai mare. Acest climat este marcat de o fragmentare globală accentuată și de o utilizare tot mai frecventă a atacurilor cibernetice ca instrument în conflictele hibride. Deși numărul total al acestor atacuri rămâne necunoscut, informațiile disponibile public sugerează o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv o incidență crescută a atacurilor sponsorizate de state. Totodată, anumite țări recurg și la grupări de criminalitate informatică pentru desfășurarea unor astfel de acțiuni. În plus, extinderea rapidă a utilizării tehnologiilor avansate a dus la o dependență semnificativă de infrastructurile digitale, ceea ce expune organizațiile (inclusiv instituțiile financiare) la un spectru tot mai larg de amenințări cibernetice”, menționează raportul.
Principalele tendințe europene specifice riscului cibernetic se manifestă și în România. Cele mai frecvente incidente la adresa băncilor autohtone au fost atacurile de tip DDoS și phishing, băncile investind continuu în infrastructura digitală pentru a se asigura că sunt capabile să facă față provocărilor generate de digitalizare. De asemenea, campaniile de inginerie socială (precum phishing, smishing și vishing) au luat amploare în perioada recentă și au avut ca ținte principale persoanele fizice.
„În acest caz, este necesară conștientizarea riscurilor cibernetice la nivelul populației, printr-o informare cât mai bună cu privire la tipurile de atacuri des întâlnite în contextul actual. Banca Națională a României atrage atenția inclusiv asupra tentativelor de fraudă în numele BNR, informații precum coordonatele bancare sau datele din actul de identitate nefiind solicitate de banca centrală, și nici realizarea de transferuri bancare”, mai arată raportul Băncii Centrale.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
