Studiul publicat în aceste zile de Banca Națională analizează impactul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România. Documentul e semnat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (dir. Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice- BNR), Andrei Neacșu (economist în cadrul aceleiași direcții din BNR), Andrei Tănase (economist, Direcţia Modelare şi Prognoză Macroeconomică) și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA)
Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârşitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale şi o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc.
Războiul din Ucraina a provocat pierderi umane şi materiale uriaşe în această țară, subliniază autorii documentului. Dealtfel, un raport elaborat de Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Organizația Națiunilor Unite estimează decesul a zeci de mii de ucraineni, incluzând numeroşi civili. Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei în anul 2023 a ajuns la 74% din nivelul înregistrat în 2021, în termeni reali.
Atacurile Rusiei au vizat atât obiective militare, cât şi elemente critice ale infrastructurii civile, precum sistemele energetice, facilitățile portuare şi barajele fluviale ale Ucrainei, exacerbând nivelul de sărăcie şi determinând un exod masiv al populației.
Federația Rusă s-a confruntat, de asemenea, cu repercusiuni severe ca urmare a declanşării conflictului, incluzând pierderi militare substanțiale şi disfuncționalități economice majore, mai spun autorii documentului..
Ratele ridicate ale inflației au erodat semnificativ puterea de cumpărare a gospodăriilor, conducând la o deteriorare a nivelului de trai. Suplimentar,Federația Rusă a fost supusă unor sancțiuni internaționale care au perturbat fluxurile comerciale, au restricționat accesul la piețele financiare globale şi au exercitat presiuni negative asupra creşterii economice.
Retragerea companiilor occidentale de pe piața rusă a determinat o reorientare a schimburilor comerciale ale Rusiei către China
Ca reacție la sancțiuni, în mai 2022, Rusia a sistat livrările de gaze naturale şi petrol către Uniunea Europeană. Această acțiune a provocat un şoc energetic sever la începutul războiului, provocând perturbări semnificative pe piața europeană, înainte ca statele membre să reuşească diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din alte țări. Cu toate acestea, prețurile la energie au rămas la niveluri ridicate, exercitând o presiune economică persistentă, mai spun autorii studiului.
Războiul din Ucraina a generat o serie de provocări economice, în principal prin creşterea prețurilor la energie, care a condus la majorarea costurilor de producție şi la diminuarea puterii de cumpărare a populației. Această dinamică a afectat competitivitatea companiilor şi a determinat o contracție a cheltuielilor de consum.
Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat.
În acest context, guvernele naționale au implementat scheme de sprijin destinate populației şi mediului de afaceri, exercitând presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Concomitent, băncile centrale au operat majorări ale ratelor dobânzilor pentru contracararea puseului inflaționist. Această combinație de măsuri fiscale expansioniste şi politici monetare restrictive a reliefat tensiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Urmând un tipar observat la nivelul întregului continent european, războiul din Ucraina a afectat în primul rând dinamica inflației din țările ECE pe parcursul anului 2022, în timp ce efectele asupra PIB-ului au devenit mai pronunțate în 2023, când s-a înregistrat o încetinire semnificativă a creşterii economice.
Cehia şi Ungaria au fost mai puțin afectate în mod direct de afluxul de refugiați şi de activitatea militară
Această lucrare îşi propune să ofere o evaluare cantitativă a efectelor macroeconomice pe termen scurt ale războiului din Ucraina asupra mai multor țări din ECE, concentrându-se asupra creşterii economice şi a inflației. Analiza vizează Bulgaria, Polonia şi România, state care s-au confruntat cu provocări comune, precum afluxul de refugiați, perturbarea lanțurilor de aprovizionare şi o aversiune sporită a investitorilor, determinată de incertitudinea generată de proximitatea geografică față de zona de conflict.
Ca grup de control, au fost incluse în analiză Cehia şi Ungaria. Aceste țări, deşi au resimțit, de asemenea, impactul creşterii prețurilor la energie, au fost mai puțin afectate în mod direct de afluxul de refugiați şi de activitatea militară, datorită unei distanțe geografice mai mari față de Ucraina. Toate statele analizate sunt membre atât ale NATO, notează cei 4 autori.
Ca răspuns la acest şoc, prețurile materiilor prime au înregistrat creşteri semnificative: prețul petrolului s-a majorat cu 18,3%, iar prețul gazelor naturale cu 34,2%. După cum era de aşteptat, reacția prețurilor la gaze naturale este mai amplă, reflectând impactul mai pronunțat al războiului din Ucraina asupra piețelor de gaze naturale în comparație cu piețele petroliere. Conform restricțiilor de semn impuse, PIB-ul scade atât în SUA, cât şi în România, contracția fiind mai severă în cazul României. Astfel, PIB-ul României scade cu aproximativ 4 puncte procentuale, în timp ce SUA consemnează o scădere mai redusă, de circa 2 puncte procentuale.
Dintre variabilele nerestricționate, cea mai semnificativă scădere se observă în cazul indicatorului de încredere – ESI, cu aproape 10 puncte, reflectând o creştere a aversiunii investitorilor determinată de riscurile geopolitice sporite. Declanşarea războiului exercită, de asemenea, un impact direct asupra evoluției inflației, în principal prin intermediul canalului prețurilor materiilor prime.
Rezultatele pentru Ungaria sunt, în general, similare cu cele pentru Cehia, cu excepția răspunsului nesemnificativ al ratei inflației. În schimb, rezultatele Poloniei sunt mai apropiate de cele ale României, excepție făcând răspunsul PIB, unde amploarea impactului este mai redusă.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
