Marcel Boloş, Ministrul Finanțelor Publice
Ministrul Finanţelor s-a întrebat de ce România plăteşte rate ridicate ale dobânzii la împrumuturi, explicând că ratingul ţării afectează rata dobânzii. Ne costă ratingul acordat din cauza procedurii de deficit bugetar excesiv. Există anumite lucruri care s-au întâmplat în trecut. Avem un rating de țară BBB, iar ratele dobânzii corespund ratingului țării, dar nu vreau să dau vina pe nimeni. Dacă am avea un rating mai bun, dobânda pe care am putea-o plăti ar fi şi mai bună. a spus ministrul
Boloş a luat cuvântul la o conferinţă organizată joi de revista The Economist unde a discutat despre modul în care PNRR va afecta serviciile publice din România.
El a declarat de asemenea că va călători în curând în SUA pentru a se întâlni cu reprezentanţii agenţiilor de rating. Vom explica aceste planuri de investiţii pentru a le ajuta să înţeleagă direcţia şi traiectoria în ceea ce priveşte semnificaţia deficitului bugetar, potrivit lui Marcel Boliş.
Ce a mai declarat ministrul la cea de-a patra ediţie a conferinţei „Romanian Business & Investment Roundtable”, organizată de The Economist Impact Events
- Suntem îngrijoraţi de creşterea capacităţii de rezilienţă şi redresare în situaţii de criză datorită mecanismului de redresare şi de rezistenţă pe care Comisia Europeană l-a pus în aplicare la nivelul Uniunii Europene.
- Acest buget, de peste 29 de miliarde EUR, a venit cu o componentă de grant și o componentă de împrumut. Avem, de asemenea, modificări care ne permit să ajungem la sfârșitul acestui mecanism cu o rezistență mai puternică în vremuri de criză și o redresare mai rapidă.
- Dintre numeroasele reforme anticipate în cadrul acestui mecanism de redresare și reziliență, cele referitoare la sistemul general de pensii, reforma cu plată unică, precum și reformele privind impozitele și faxurile, sunt cele care reformează cheltuielile publice ale guvernului român și pun bazele unei noi politici fiscale care va dura.
- Acelaşi obiectiv se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, în special celor din Europa de Est, care se confruntă şi cu probleme bugetare. Peste zece naţiuni au deficite bugetare care depăşesc pragul declarat al Tratatului de la Maastricht. Prin urmare, trebuie să ne gândim acum cum să revenim la restricţiile impuse de Tratatul de la Maastricht, şi anume la deficitele bugetare care sunt mai mici de 3% din PIB. Este o preocupare de care ar trebui să ne îngrijorăm şi pentru că ne ocupăm în prezent de problema deficitului bugetar şi viabilitatea finanţelor publice ale României.
- Anul trecut, a trebuit să punem în aplicare o serie de măsuri privind cheltuielile publice, dar toate au avut acelaşi obiectiv: să obţinem acelaşi rezultat ca deficitul bugetar la care s-a ajuns cu Comisia Europeană la sfârşitul anului. Fiecare naţiune est-europeană este supusă unui program de investiţii coerent care include proiecte de infrastructură pentru a asigura o dezvoltare echitabilă şi durabilă.
- Prin investițiile pe care le facem, ne asigurăm, de asemenea, că cele două obiective ale UE sunt îndeplinite: punerea în aplicare a inițiativelor de digitalizare și a proiectelor care modernizează deja serviciile publice.
- Astfel, dacă am discuta România din 2026 sau România din 2029, cu finalizarea cu succes a acestor programe de investiții și finalizarea cu succes a reformelor pe care le-am întreprins prin mecanismul de redresare și reziliență, am putea vorbi despre o țară atractivă pentru investitori, cu toate facilitățile și o țară care a excelat în alte standarde de calitate, fie că este vorba despre servicii de sănătate publică sau educație.
- În acest context, serviciul public de învăţământ din România dispune de peste 10 miliarde EUR din bugetul alocat, care include investiţii în resurse umane şi nivelul calităţii serviciului public de învăţământ. În ceea ce privește sănătatea, avem, de asemenea, investiții în valoare de miliarde de euro.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
