Preluarea unei activități economice care își păstrează identitatea după transfer a devenit o metodă tot mai des folosită pentru a construi, restructura sau reinventa afaceri. În cadrul transferului de întreprindere se preiau, de obicei, atât bunurile, cât și salariații necesari desfășurării activității economice în cauză. Dar ce se întâmplă când singurul obiect al transferului este reprezentat de angajați? Poate un simplu transfer de personal să ascundă, de fapt, un transfer de întreprindere cu implicații financiare majore? Răspunsul este da, fiind mai puțin cunoscut că regulile transferului de întreprindere pot fi aplicabile și atunci când se preiau doar salariații, fără alte bunuri adiacente. Este esențială cunoașterea acestui aspect pentru a evita eventuale consecințe financiare care ar putea surveni din nerespectarea regulilor relevante.
Legislația intrată în vigoare în România de aproape 20 de ani și care reglementează acest aspect încă dă bătăi de cap. Vom explora lacunele legislative naționale, precum și clarificările aduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în sprijinul angajatorilor.
Aplicabilitatea regulilor privind transferul de întreprindere
Chiar dacă în legislația muncii atât cedentul, cât și cesionarul au în mod uzual, în calitatea lor de angajatori, numeroase obligații pentru protejarea drepturilor angajaților, acestora li se adaugă în cazul transferului de întreprindere o serie de obligații specifice, aferente, în esență, păstrării condițiilor esențiale ale contractelor de muncă, respectării dreptului la informare și consultare, precum și respectării contractelor colective de muncă aplicabile.
Pentru a determina aplicabilitatea legislației din materia dreptului muncii referitoare la transferul de întreprindere, este necesară o analiză detaliată a factorilor implicați (e.g. bunurile transferate, activitatea desfășurată înainte și după transfer), de cele mai multe ori în practică aceasta fiind o misiune extrem de complicată.
Deși criteriile în baza cărora o astfel de analiză ar trebui efectuată nu sunt prevăzute explicit nici în legislația europeană, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene oferă clarificări.
Citiți mai multe detalii pe PwC Romania blog.
Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Sonia Bălănescu, Avocat senior coordonator, Cosmina Mieilă Avocat Colaborator
Articol susținut de Pwc România
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
