Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a declara constituțională legea prin care cresc taxele locale și se rescrie o bună parte din fiscalitatea pe proprietate marchează intrarea în linie dreaptă a unuia dintre cele mai ample pachete de modificări fiscale din ultimii ani. De la 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe, terenuri și mașini, dar și investitorii la bursă sau în criptomonede, PFA-urile și firmele vor opera într-un nou cadru de taxare. Miza este uriașă: creșterea veniturilor bugetare și reașezarea sistemului de impozitare, dar cu costul unor facturi fiscale mult mai mari pentru contribuabili, în special în zona taxe locale 2026. În timp ce Guvernul vorbește despre redresarea finanțelor publice, opoziția acuză o lovitură „fatală” pentru populație și comunitățile locale.

Decizia CCR: legea taxelor locale trece testul de constituționalitate

Curtea Constituțională a respins, în 10 decembrie 2025, sesizarea depusă de parlamentarii AUR împotriva legii privind „stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice”, act normativ care include și creșterea taxelor locale. Potrivit Agerpres, judecătorii au stabilit că procedura prin care Parlamentul a reexaminat legea și a pus-o în acord cu o decizie anterioară a CCR a fost derulată corect, astfel încât obiecțiile de neconstituționalitate au fost respinse.

Legea ajunsese pentru a doua oară pe masa Curții după ce, într-o formă inițială, fusese declarată parțial neconstituțională din cauza unei prevederi care permitea testarea cu poligraful a unor funcționari publici, inclusiv din ANAF și Vamă. Parlamentul a eliminat această prevedere și a adoptat din nou actul normativ pe 18 noiembrie 2025, însă AUR a depus o nouă sesizare, vizând de data aceasta atât procedura, cât și fondul unor măsuri fiscale.

CCR a considerat că reexaminarea s-a făcut în cadrul unei singure legi, nu prin adoptarea unui nou act normativ, și că structura procedurii a respectat dispozițiile constituționale privind angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. De asemenea, Curtea a respins critica referitoare la lipsa unui nou aviz al Consiliului Fiscal, apreciind că, în procedura de reexaminare, Parlamentul s-a limitat la eliminarea prevederilor declarate anterior neconstituționale, fără a introduce noi elemente fiscale care să necesite un alt aviz, potrivit Știrile ProTV

De la contestarea AUR la „al doilea pachet” fiscal al Guvernului Bolojan

Legea validată de CCR este, în esență, al doilea mare pachet fiscal promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, axat pe creșterea veniturilor și pe reducerea unor facilități considerate „costisitoare” pentru buget. Actul normativ majorează impozitele pe locuințe și mașini, introduce o taxare mai severă pentru câștigurile din bursă și criptomonede, schimbă plafonarea CASS pentru activități independente și modifică regulile din insolvență și capitalizarea firmelor.

Contextul politic este tensionat: Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe acest pachet în septembrie 2025, o procedură rapidă, folosită tradițional pentru reforme considerate urgente sau sensibile. Prima formă a legii a fost atacată la CCR, iar Curtea a admis parțial obiecțiile, cerând eliminarea prevederii privind testul poligraf. După reexaminare, legea a fost din nou contestată de AUR, partid care a făcut din lupta împotriva creșterii taxelor locale un mesaj central de mobilizare politică, scrie Profit.ro

Guvernul a insistat, în paralel, ca CCR să devanseze termenul de judecată, inițial stabilit pentru 21 ianuarie 2026. Curtea a acceptat, aducând dosarul pe ordinea de zi în 10 decembrie 2025, tocmai pentru ca noile măsuri să poată intra în vigoare de la începutul anului viitor și să fie luate în calcul în construcția bugetară pentru 2026.

Ce prevede legea validată: de la taxe locale la impozit pe dividende

În plan fiscal, legea reconfigurează aproape tot ce ține de impozitarea proprietății și a capitalului. Una dintre cele mai importante modificări vizează impozitul pe clădiri: valorile impozabile cresc atât la oraș, cât și la sat, iar reducerile acordate până acum pentru locuințele vechi dispar.

În paralel, se introduce un impozit suplimentar pentru proprietățile foarte scumpe: locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pentru partea din valoare care depășește acest prag. Terenurile agricole din intravilan vor avea valori impozabile mai mari, iar structuri precum solariile, silozurile sau depozitele agricole intră pentru prima dată în sfera impozitării locale. Pentru agricultori, există o reducere de 50% a impozitelor, însă ea nu acoperă în totalitate pierderea vechilor scutiri.

Legea nu se oprește la proprietăți. Impozitul pe dividende urmează un traseu de creștere accelerată: de la 10% în 2025 la 16% în 2026, revenind practic la o cotă apropiată de nivelul anterior reducerilor din 2016. În plus, câștigurile din tranzacții cu criptomonede vor fi impozitate cu o cotă de 16%, iar pentru pachetele mici de profit vor exista doar câteva excepții limitate. Pentru PFA și alte activități independente, baza de calcul pentru CASS urcă la 72 de salarii minime pe an, ceea ce înseamnă contribuții de sănătate similare cu cele plătite de angajații cu venituri medii sau mari, informează Digi24.

„Poluatorul plătește”: cum se schimbă impozitele pe mașini și consumul online

Un capitol distinct din lege privește impozitele auto și taxarea unor forme de consum care, până acum, erau fie scutite, fie slab fiscalizate. În zona auto, noul sistem adoptă explicit principiul „poluatorul plătește”: impozitul crește odată cu capacitatea cilindrică și cu nivelul de poluare al mașinii. Vehiculele electrice, până acum în mare parte scutite, vor plăti un impozit anual de 40 de lei, iar mașinile hibride pierd jumătate din reducerea fiscală de care beneficiau. Pentru autoturismele evaluate la peste 375.000 de lei, se introduce o suprataxă de 0,9% aplicată sumei care depășește acest prag.

Impactul va fi resimțit mai ales în marile orașe, unde parcul auto este mai nou și mai valoros, iar presiunea pentru descurajarea traficului și a poluării este deja ridicată. În același timp, ONG-urile pierd scutirile acordate până acum pentru mijloacele de transport, ceea ce va crește costurile logistice pentru organizațiile implicate în proiecte sociale sau de mediu. Prin această restructurare, Guvernul urmărește atât obiective fiscale, cât și de politică publică – mutând o parte din costul poluării în sarcina celor care dețin vehicule mai puternice și mai scumpe.

Pe segmentul comerțului online, o noutate importantă este taxa fixă de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene. Măsura, amânată inițial, este programată acum să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și vizează în special livrările de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol. Pentru consumatorii obișnuiți, aceasta înseamnă că produsele „ieftine” comandate din afara UE vor deveni sensibil mai scumpe, iar pentru stat reprezintă atât o sursă suplimentară de venit, cât și un instrument de echilibrare a competitivității între comercianții locali și cei extracomunitari.

Cum vor fi afectați proprietarii de locuințe, terenuri și mașini

Pentru milioane de români, întrebarea esențială este „cu cât îmi crește impozitul pe casă sau pe mașină?”. Răspunsul variază semnificativ în funcție de localitate, tipul de proprietate și deciziile consiliilor locale. Legea stabilește noile valori impozabile și marjele în care primăriile pot majora cota de impozitare, dar nivelul concret va fi decis la nivel local. În cazul unor locuințe rezidențiale, creșterile pot ajunge chiar la 70–80%, în special acolo unde consiliile locale aleg să aplice cotele maxime permise de lege.

Proprietarii de imobile vechi, care până acum beneficiau de reduceri în funcție de vechimea clădirii, vor resimți o dublă presiune: baza impozabilă este mai mare, iar scutirile dispar. În mediul rural, efectul ar putea fi mai moderat, însă în marile orașe – unde valorile din grilele notariale și din piață au crescut puternic în ultimul deceniu – majorea de impozit va fi vizibilă. În plus, taxa suplimentară pentru proprietățile de peste 2,5 milioane de lei transformă practic o parte din impozitul pe locuință într-un impozit pe avere, vizând segmentul de top al pieței rezidențiale.

În zona auto, posesorii de mașini vechi și poluante vor plăti mai mult, iar proprietarii de mașini electrice sau hibride vor pierde avantajele fiscale care le-au făcut atractive în ultimii ani. Pentru o parte a populației urbane cu venituri medii, care a investit deja în vehicule mai „verzi”, mesajul este ambivalent: pe de o parte, se menține avantajul de utilizare (costuri mai mici de exploatare), pe de altă parte dispare stimulentul fiscal inițial. În localitățile unde bugetele depind semnificativ de impozitele auto și pe proprietate, primăriile vor fi tentate să folosească la maximum marjele de majorare pentru a-și acoperi cheltuielile crescute.

Impactul asupra firmelor, PFA-urilor și investitorilor

Noua lege nu vizează doar persoanele fizice, ci schimbă și terenul de joc pentru firme și profesioniști independenți. Pentru PFA și alte activități independente, creșterea bazei de calcul pentru CASS la 72 de salarii minime pe an înseamnă contribuții mai mari pentru cei cu venituri ridicate și apropierea de nivelul de contribuție al salariaților. Unele categorii – de exemplu sportivii cu venituri sub acest prag, pentru care contribuția este deja reținută la sursă – sunt exceptate de la obligația depunerii Declarației Unice, însă pentru majoritatea PFA-urilor suma de plată va urca.

În mediul de afaceri, modificările includ reguli noi privind capitalul social minim pentru microîntreprinderi, limitarea deductibilității anumitor servicii prestate de companii afiliate din străinătate și creșterea amenzilor pentru munca nedeclarată, până la niveluri de ordinul a 1 milion de lei, fără plafon în funcție de numărul de angajați găsiți „la negru”. Impozitul minim pe cifra de afaceri – una dintre cele mai controversate măsuri – este menținut, în pofida criticilor că descurajează investițiile și penalizează firmele cu marje mici de profit.

Investitorii la bursă și cei activi în piața cripto vor suporta și ei nota de plată. Câștigurile din tranzacții cu criptomonede intră clar într-un regim de taxare cu 16%, iar evoluția impozitului pe dividende, care ajunge tot la 16% din 2026, repoziționează România mult mai aproape de media europeană și reduce avantajul competitiv pe care cotă redusă îl oferise în ultimul deceniu. Pentru un mic investitor, diferența dintre 8% și 16% poate părea modestă în termeni absoluți, dar la portofolii mari și pe termen lung dublarea cotei înseamnă randamente nete semnificativ mai mici.

Ce urmează după decizia CCR: promulgare, buget și calendar de aplicare

Din punct de vedere procedural, următorul pas este promulgarea legii de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial. În practică, însă, marja de manevră este redusă: odată ce CCR a decis că actul este constituțional în ansamblu, președintele poate doar să întârzie marginal intrarea în vigoare printr-o eventuală retrimitere la Parlament, nu să blocheze conținutul. De aceea, experții consideră că pachetul fiscal este, în esență, „bătut în cuie” pentru 2026, iar eventualele ajustări ulterioare vor necesita noi inițiative legislative.

Guvernul are acum libertatea de a include integral noile niveluri de impozitare în proiectul de buget pe 2026. Majorările de taxe locale și creșterile de impozite pe proprietate și capital vor fi trecute la capitolul venituri, iar plafonarea cheltuielilor – inclusiv posibilitatea înghețării unor salarii sau pensii în sectorul public – va apărea pe partea de cheltuieli. Este de așteptat ca Ministerul Finanțelor să mizeze pe acest pachet pentru reducerea deficitului bugetar, aflat sub presiunea regulilor europene și a piețelor financiare, mai informează Profit.ro.

Pentru autoritățile locale, decizia CCR funcționează ca un semnal de start: consiliile locale trebuie să-și voteze până la finalul anului propriile hotărâri privind nivelul concret al taxelor și impozitelor locale, în limitele stabilite de lege. Unele primării, aflate deja în dificultate financiară, vor fi tentate să urce la maximum cotele de impozitare, în timp ce altele ar putea alege o abordare graduală, pentru a evita un șoc prea mare pentru cetățeni. Acest joc de echilibru între nevoile de finanțare și presiunea electorală va deveni una dintre marile teme politice ale anului 2026.

Scenarii pentru administrațiile locale și pentru finanțele publice

Pe termen mediu, efectele deciziei CCR se vor vedea în primul rând în bugetele locale. Veniturile din impozite pe proprietate – care în prezent aduc doar aproximativ 0,5% din PIB-ul României, mult sub media UE de 1,9% – au potențialul de a crește semnificativ dacă primăriile folosesc spațiul oferit de noua lege.

Un prim scenariu este acela al unei „curse a majorărilor”: orașele mari, cu baze impozabile consistente, decid să crească agresiv taxele pentru a finanța investiții în infrastructură, transport sau servicii publice. În acest caz, diferențele dintre municipii bogate și localități mici ar putea să se adâncească. La polul opus, există scenariul unei abordări prudente, în care majorările sunt moderate, dar se însoțesc de reforme de cheltuieli și de o mai bună colectare, astfel încât presiunea pe contribuabili să rămână suportabilă.

La nivel național, pachetul fiscal validat de Curte este gândit să reducă dependența bugetului de taxe indirecte și de deficit, orientând sistemul mai puternic către pachetul fiscal validat de CCR și către creșterea impozitelor pe proprietate și capital. Dacă modificările vor fi însoțite de o consolidare reală a administrației fiscale și de reducerea evaziunii, România ar putea începe să se apropie de structura veniturilor din alte state europene. În lipsa acestor reforme, însă, riscul este ca majorările să fie percepute doar ca un efort de acoperire rapidă a găurilor din buget, fără beneficii vizibile pentru contribuabili.

Revolta AUR și nemulțumirea contribuabililor

Decizia CCR nu a oprit ofensiva politică împotriva creșterii taxelor locale. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a calificat majorarea cu 70% a taxelor locale, de la 1 ianuarie, drept „lovitură fatală” atât pentru populație, cât și pentru comunitățile locale. Politicianul susține că, în timp ce românii vor plăti impozite mai mari, o parte importantă a banilor nu va rămâne la nivel local, ci va fi direcționată către bugetul central pentru acoperirea deficitului.

AUR acuză coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – că folosește majorările de taxe pentru a corecta dezechilibre bugetare acumulate în ultimii ani, fără a reduce în mod real risipa și cheltuielile ineficiente. Retorica de tip „taxe împotriva poporului” are potențialul de a prinde la o parte a electoratului, mai ales în contextul unei inflații ridicate și al creșterii costului vieții. Partidul promite să continue demersurile politice și, eventual, legislative pentru a tempera sau a inversa unele dintre aceste majorări, însă în lipsa unei majorități parlamentare favorabile, marja de acțiune este redusă, scrie News.ro.

Pe de altă parte, Guvernul și o parte a specialiștilor în finanțe publice argumentează că România nu mai poate susține un nivel atât de redus de taxare a proprietății și capitalului. Țara se află printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozite pe proprietate, atât ca procent din PIB, cât și ca pondere în totalul taxelor. Din această perspectivă, pachetul actual este prezentat ca o „normalizare” a fiscalității, nu ca o excepție.

Precedente, dispute și rolul CCR în marile reforme fiscale

Decizia de acum nu este primul episod în care CCR joacă un rol cheie în arhitectura fiscală a României. Curtea a arbitrat în ultimii ani mai multe reforme majore: de la modificările privind pensiile speciale și legea „fugarilor”, până la reorganizarea autorităților administrative autonome sau schimbările din legislația muncii. În unele cazuri, CCR a acceptat reformele cu modificări procedurale; în altele, a blocat temporar măsuri considerate insuficient fundamentate sau adoptate cu încălcarea procedurilor parlamentare, potrivit AGERPRES.

În plan fiscal, tensiunea dintre nevoia de consolidare bugetară și protejarea drepturilor contribuabililor se reflectă frecvent în sesizările depuse de partidele de opoziție. În cazul legii taxelor locale, primul verdict de neconstituționalitate – legat de testarea cu poligraful a funcționarilor – arată că judecătorii nu evită dimensionarea limitelor în care statul poate interveni asupra vieții profesionale și private a persoanelor. În schimb, atunci când este vorba de creșterea cotelor de impozitare sau de restrângerea unor facilități fiscale, Curtea pare să lase mai mult spațiu de decizie Legislativului și Executivului, atâta timp cât procedurile sunt respectate și nu se încalcă principii fundamentale precum egalitatea în fața legii.

Comparativ, și alte state din UE au trecut prin episoade similare în care curțile constituționale au fost chemate să se pronunțe asupra unor reforme fiscale dure – de exemplu plafonări de pensii, „taxe de criză” aplicate unor sectoare sau introducerea unor impozite excepționale pe avere. De cele mai multe ori, deciziile s-au concentrat pe respectarea procedurilor, pe claritatea normelor și pe evitarea unor discriminări arbitrare între categorii de contribuabili, iar CCR pare să se înscrie în această linie de jurisprudență europeană.

De ce contează creșterea taxelor locale pentru cetățeanul obișnuit

Dincolo de cifre și proceduri, întrebarea de fond este ce înseamnă, concret, această reformă pentru un cetățean obișnuit. În primul rând, o creștere vizibilă a costului de a deține o locuință sau o mașină: în multe orașe, impozitul pe proprietate va fi cu zeci de procente mai mare, iar pentru cei cu mai multe imobile sau cu proprietăți de valoare ridicată, nota de plată poate crește spectaculos. Pentru o familie cu venituri medii, câteva sute de lei în plus pe an la capitolul impozite se adaugă la facturile mai mari la energie, ratele bancare mai costisitoare și inflația de zi cu zi.

În al doilea rând, reforma poate schimba modul în care este perceput impozit pe proprietate în România. De la un impozit relativ modest, adesea ignorat în dezbaterea publică, se transformă într-un instrument central de politică fiscală și de redistribuire. Dacă banii suplimentari se vor vedea în străzi reparate, servicii publice mai bune și școli sau spitale mai bine dotate, contribuabilii ar putea accepta mai ușor povara. Dacă, în schimb, percepția va fi că banii „se pierd” în deficite și cheltuieli opace, presiunea socială și politică pentru revizuirea legii va crește.

Nu în ultimul rând, decizia CCR transmite un mesaj despre direcția în care merge sistemul fiscal românesc: spre o apropiere de modelele europene în care proprietatea și capitalul sunt taxate mai consistent, în schimbul unor servicii publice mai dezvoltate și a unui stat social mai solid. Pentru contribuabili, miza nu este doar cât plătesc, ci și ce primesc în schimb. Dacă această ecuație va fi percepută ca echitabilă, noul val de taxe va fi, în timp, internalizat. Dacă nu, majorările validate acum riscă să devină subiectul unor viitoare campanii electorale și al unor noi bătălii în fața Curții Constituționale.