Autoritățile europene au confiscat produse alimentare contrafăcute în valoare de 91 de milioane de euro într-o singură operațiune la nivelul UE. Vinurile și băuturile spirtoase se confruntă cu cele mai ridicate rate de contrafacere în comparație cu alte produse, cu pierderi anuale în vânzări de 2,289 de miliarde de euro și aproape 5.700 de locuri de muncă în UE. Numai în România, în acest sector se pierd anual 29 de milioane de euro din vânzări și peste 220 de locuri de muncă.
Au fost descoperite alimente și băuturi frauduloase care conțineau substanțe periculoase, printre care metanol, mercur și pesticide toxice.
„Ce avem pe masă?” este întrebarea pe care o pune Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) în cadrul campaniei pentru Ziua Mondială împotriva Contrafacerii, care expune amenințarea îngrijorătoare reprezentată de produsele alimentare și băuturile contrafăcute în întreaga UE.
Produsele contrafăcute sunt adesea asociate cu bunurile de lux sau cu sectorul îmbrăcămintei și al modei. Cu toate acestea, potrivit Evaluării amenințărilor la adresa proprietății intelectuale din 2022, produsele alimentare – în special biscuiții, pastele, chipsurile și dulciurile – au fost a doua categorie de produse cea mai confiscată la frontierele externe ale UE.
În România, polițiștii de frontieră au constatat aproape 500 de infracţiuni referitoare la dreptul de proprietate intelectuală în primele 10 luni din anul trecut. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali – au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
- 218.661 bucăți articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
- 84.325 perechi încălțăminte;
- 312.667 produse cosmetice şi de parfumerie;
- 33.051 bucăţi articole de marochinărie;
- 23.945 bucăți ochelari de soare;
- 9.880 bucăți accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
- 120.882 jucării.
Bunurile, în valoare totală de peste 219 de milioane lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate de către polițiștii de frontieră şi trimise spre expertizare titularilor de marcă.
Din analiza fenomenului infracţional, în continuare rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în România sunt:
China-România – produsele contrafăcute vin pe mare, în containere, iar controalele se efectuează împreună cu lucrătorii de la Autoritatea Vamală. Destinatarii acestor bunuri sunt societăţi comerciale care au de obicei administratori cetăţeni români sau chinezi.
Turcia-România – produsele contrafăcute sunt descoperite de poliţiştii de frontieră care lucrează la Punctele de Trecere ale Frontierei de la graniţa cu Bulgaria: PTF Giurgiu, PTF Calafat, PTF Bechet, PTF Călăraşi, PTF Vama Veche sau PTF Negru Vodă. Acestea sunt descoperite ascunse în diverse mijloace de transport – autocare, camioane, autoutilitare sau autoturisme, de obicei disimulate printre alte bunuri transportate legal. În cadrul cercetărilor, posesorii acestora declară că le-au cumpărat din diverse bazare din Turcia şi nu dețin documente de proveniență pentru produse. De asemenea, aceştia mai declară că le cumpără cu scopul de a le comercializa sau pentru a le face cadou și nu au cunoştinţă despre faptul că produsele transportate sunt susceptibile a fi contrafăcute.
Poliţiştii de frontieră au constatat faptul că cele mai multe cazuri au fost depistate la frontiera româno-bulgară, în zona de competenţă a ITPF Giurgiu, fiind produse aduse din Turcia, pentru România sau ţări din vestul Europei, mai arată Poliția de Frontieră.
De asemenea, o cantitate semnificativă de produse susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală unor mărci cunoscute a fost descoperită în porturile maritime din judeţul Constanţa, importurile fiind realizate prin intermediul unor firme din România, care aduc din China bunuri de larg consum în sistem containerizat.
Din cazuistica înregistrată, s-a mai constatat că produsele cel mai frecvent falsificate sunt cele cu valoare adăugată mare şi o rată ridicată a vânzărilor (produse cosmetice, jucării, textile, încălţăminte sport, ceasuri, telefoane mobile).
Valoarea bunurilor confiscate este raportată la valoarea de piaţă a unora autentice, acestea urmând a fi distruse după reţinere, în conformitate cu prevederile legale, mai arată Poliția de Frontieră.
Cazuri din România
Unul din cazuri a fost înregistrat în octombrie 2024, dimineața la ora 5, în Punctul de Trecere a Frontierei Călăraşi, când s-a prezentat pentru a intra în țară un cetățean ucrainean, în vârstă de 52 de ani, aflat la volanul unui ansamblu rutier care, conform documentelor prezentate, transporta articole vestimentare pe ruta Turcia-Bulgaria-România-Ucraina.
În urma controlului, polițiștii de frontieră au descoperit în cabina mijlocului de transport bunuri susceptibile a fi contrafăcute, sens în care autocamionul a fost trecut în linia a doua de control, fiind solicitat sprijinul organelor vamale pentru desigilarea acestuia.
Cu ocazia finalizării verificării mijlocului de transport, în interiorul semiremorcii a fost descoperită cantitatea de 3.398 bunuri, constând în încălțăminte, articole de vestimentație și marochinărie, toate purtând însemnele unor mărci cunoscute și fiind susceptibile de a fi contrafăcute.
Bunurile, estimate la o valoare de aproximativ 6.400.000 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.
Tot în octombrie 2024, în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, județul Suceava, s-au prezentat, pe sensul de ieșire din țară, trei șoferi ucraineni cu vârste cuprinse între 35 și 53 de ani, conducând trei automarfare, toate înmatriculate în Ucraina, deplasându-se pe ruta Polonia-România-Ucraina.
În urma controlului, în cele trei automarfare, echipa comună formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali au descoperit mai multe colete conținând 200.450 articole vestimentare, susceptibile de a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala, disimulate prin metoda capac.
Bunurile, a căror valoare dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă se ridică la suma totală de 10.300.000 lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.
Cu o lună înainte în Punctul de Trecere a Frontierei Bechet – judeţul Dolj, s-a prezentat pentru a intra în ţară un cetăţean maghiar, în vârstă de 59 de ani, aflat la volanul unui ansamblu rutier, încărcat cu diverse bunuri, care circula pe ruta Grecia-Polonia.
Cu ocazia verificării mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au descoperit, în compartimentul pentru marfă, mai multe cutii care conţineau 42.720 articole parfumerie ce purtau însemnele unor mărci cunoscute. Șoferul camionului nu deţinea documente de provenienţă pentru bunurile susceptibile a fi contrafăcute.
Produsele, în valoare totală de 34.152.000 lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate de lucrătorii vamali pentru continuarea cercetărilor.
Infractorii manipulează etichetele și ambalajele produselor alimentare și modifică procesele de fabricație, vizând produsele de mare valoare
Raportul Europol privind evaluarea amenințării reprezentate de criminalitatea gravă și organizată în Uniunea Europeană pentru 2025 (SOCTA) arată că dezvoltarea comerțului electronic a oferit contrafăcătorilor noi căi de distribuire a produselor alimentare frauduloase, ceea ce face din ce în ce mai dificilă identificarea produselor autentice de către consumatori. Infractorii manipulează etichetele și ambalajele produselor alimentare și modifică procesele de fabricație, vizând produsele de mare valoare.
Operațiunile de aplicare a legii desfășurate pe teren au scos la iveală amploarea problemei. Operațiunea comună Europol-Interpol OPSON, desfășurată anual, a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute și neconforme cu standardele, în valoare de 91 de milioane de euro, în 2024.
Directorul executiv al EUIPO, João Negrão, a declarat:
„Produsele alimentare și băuturile contrafăcute reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică. Campania noastră vizează să ofere consumatorilor cunoștințele necesare pentru a se proteja, sprijinind în același timp întreprinderile legitime care respectă standardele de calitate ale UE. Este o luptă pe care trebuie să o ducem împreună: autorități, producători și consumatori deopotrivă.”
Riscurile pentru sănătate rămân o preocupare principală. Raportul SOCTA din 2021 avertizează că s-a constatat că produsele alimentare frauduloase conțin substanțe periculoase, precum metanol, mercur, fipronil și diverse insecticide sau pesticide.
Contrafacerea băuturilor, în special a băuturilor alcoolice, rămâne o problemă importantă, întrucât grupurile de criminalitate organizată folosesc metode sofisticate pentru a înșela consumatorii. Contrafăcătorii reutilizează frecvent sticle originale sau imprimă etichete false pe sticle goale, ceea ce îngreunează distingerea între produsele legitime și cele frauduloase de către consumatori și autorități.
Impactul economic este, de asemenea, substanțial. Conform datelor EUIPO, sectorul vinurilor și al băuturilor spirtoase a fost unul dintre cele mai afectate de contrafacere în perioada 2013-2017. În total, 2.289 de milioane EUR au fost pierdute din vânzări și aproape 5.700 de locuri de muncă au fost distruse anual în UE din cauza contrafacerii. Pierderile fiscale generate de aceste produse au fost, de asemenea, semnificative, ridicându-se la 2.068 de milioane EUR.
China și Turcia s-au numărat printre țările de origine cele mai frecvent semnalate pentru produsele alimentare și băuturile contrafăcute confiscate la frontierele externe ale UE în 2019 și 2020.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
