Cele mai recente estimări ale EUTAX Observatory/Atlas of the Offshore World 2024 arată o eterogenitate foarte mare în cadrul statelor UE în ceea ce privește ponderea în PIB a averii financiare deținute în afara statului de rezidență, care poate să dea un indiciu și asupra magnitudinii evaziunii fiscale din această sursă.
În anul 2022, România, alături de alte state din regiune, cum ar fi Slovenia, Croația și Slovacia, prezintă valori modeste ale ponderii în PIB a averii financiare deținută de persoanele fizice offshore (aproximativ 5%), în timp ce pentru unele state ca Grecia, Bulgaria, Danemarca sau Irlanda indicatorul se situează la niveluri comparativ mult mai ridicate (peste 20%).
Comparativ cu situația din anul 2013, pentru majoritatea statelor analizate se remarcă tendința de majorare a ponderii în PIB a averii financiare deținute de persoanele fizice în afara statului de rezidență.
Conform aceleiași surse, pentru România, ponderea în PIB a averii financiare deținute de persoanele fizice în afara statului de reședință s-a dublat pe parcursul revenirii economiei după criza financiară internațională, până la nivelul de aproximativ 6% în anul 2014 comparativ cu perioada anterioară crizei.
România e pe ultimul loc în UE în ceea ce privește măsura în care serviciile publice pentru firme sunt disponibile online
Gradul ridicat de neconformare la plata TVA poate fi în strânsă legătură cu starea generală a infrastructurii publice, inclusiv celei digitale, România situându-se pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește măsura în care serviciile publice sau informațiile privind serviciile publice pentru firme sunt disponibile online și prin portaluri informatice, arată raportul România – Zona Euro Monitor, publicat vineri de Banca Națională.
În perioada cuprinsă între anii 2018 și 2022, România a prezentat cea mai amplă deviație de conformare la plata TVA ca pondere în totalul obligațiilor fiscale referitoare la TVA din cadrul statelor UE, aceasta menținându-se la un nivel de peste 30%. Pentru anul 2022, rezultatele evaluărilor CE indică o valoare a indicatorului de 30,6% (echivalent a aproximativ 8,5 miliarde euro) în cazul României, în timp ce pentru UE în ansamblu nivelul acestuia este de 7%. Pentru anul 2023, evaluările preliminare ale CE privind România indică o ușoară înrăutățire a indicatorului până la nivelul de 33,7%.
Comportamentul fiscal al contribuabililor este influențat și de nivelul perceput al poverii fiscale, de claritatea comunicării autorităților fiscale și de nivelul de încredere în autorități și sistemul legal în general.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
