Curățenie în agențiile statului, listarea la bursă a unor firme de stat, reducerea CAS și CASS și creșterea ratei efective de TVA – o parte din soluțiile propuse în dialog cu HotNews de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizație care reunește profesioniștii în investiții. I se adaugă dialogului Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, un think tank economic.
- Înainte de a cere populației și companiilor să plătească taxe mai mari, care vor fi plătite tot de actualii buni platnici, Guvernul trebuie să arate că se uită și în propria ogradă și că face curățenie și acolo, crede Codirlașu.
Economistul Adrian Codirlașu consideră că primul lucru pe care trebuie să-l arate guvernul este că e atent la modul în care cheltuie banii și că încearcă mai întâi să reducă evaziunea fiscală și abia apoi să ceară populației și firmelor să plătească taxe mai mari.
Altfel, gradul de neconformare va crește, se va crea și mai multă frustrare în societate și vedem la ce poate conduce frustrarea, a mai precizat el.
În opinia lui, soluțiile nu sunt foarte complicate: folosirea banilor europeni, curățenie prin agențiile guvernamentale, listarea la bursă a unor pachete la firmele de stat.
„Ne-am asumat și prin PNRR că listăm la Bursă unele pachete minoritare la companiile de stat. Am mai lua niște bani”
„Atâta timp cât avem bani europeni la dispoziție, nu cred că ar mai trebui ca guvernul să plătească anumite investiții din bani împrumutați. Am face astfel o economie”, spune economistul.
„Apoi, am putea să ne uităm la agențiile guvernamentale; la ce anume fac ele, cât de eficiente sunt și cât de mare nevoie este de activitățile pe care le fac”.
„De asemenea, autoritățile locale să pună în concordanță situația actuală demografică cu administrația locală, pentru că în multe cazuri administrația locală e setată pe demografia de acum 30 de ani, care s-a schimbat complet. De aici, facem o altă economie de costuri”.
„De asemenea avem companii de stat, ne-am asumat și prin PNRR că listăm la Bursă unele pachete minoritare la companiile de stat. Am mai lua niște bani și de acolo. ..”, explică bancherul, în cadrul dezbaterii profesionale „Sunt vremuri de incertitudini economice. Cum ne protejăm ”, organizate de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
De ce să creștem TVA înainte să încercăm să reducem această evaziune fiscală din TVA?
Adrian Codirlașu a mai dat exemplul diferenței dintre TVA-ul pe care statul îl are de încasat și cel pe care îl încasează efectiv, această diferență fiind de circa 8 miliarde de euro. „De ce să creștem TVA înainte să încercăm să reducem această evaziune fiscală din TVA? O soluție poate să fie taxarea inversă!”, sugerează Codirlașu.
Taxarea inversă este un mecanism fiscal cu rolul de a simplifica colectarea TVA-ului, prin transferarea obligației de plată a TVA de la furnizor către beneficiar.
Prin intermediul taxării inverse, se evită plata TVA-ului pe circuitul de aprovizionare, eliminându-se astfel riscul de fraudă fiscală legată de rambursarea TVA.
Întrebat dacă ar trebui să ne așteptăm la creșterea TVA, Codirlașu e de părere că s-ar putea revizui unele cote reduse de TVA, fără a „scumpi” cota standard de 19%.
„La noi, cota efectivă de TVA (cota efectivă de TVA înseamnă TVA-ul mediu pe toate componentele sale, inclusiv cotele reduse, luând în calcul toată baza de impozitare – n.a.) acum e undeva pe la 13-14%. Am putea mări, de la 13% la 16% această cotă efectivă, uitându-ne dacă au sens anumite cote reduse de TVA. Că poate nu au sens și putem să le ducem către cea standard ca să nu fie nevoie să o mărim pe cea standard”, spune Codirlașu.
Laurian Lungu: Ajustarea mai mare pe cheltuieli decât pe venituri
Pe același versant al ideilor economice e și Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, un think tank.
„Și noi ne-am gândit la o creștere cu trei puncte procentuale a ratei efective de TVA, care este sub media țărilor din Europa, este cea mai joasă rată efectivă. Practic asta ne oferă un oarecare spațiu și putem să o creștem. Dar numai temporar, cu o clauză de retragere în 2-3 ani”, spune Lungu.
Chiar dacă creșterea TVA ne afectează pe toți la buzunare, mai spune el, acum suntem în punctul în care trebuie să alegem răul cel mai mic. „Bine n-are cum să fie, dar alegi răul cel mai mic, care are cel mai mic efect contracționist”, mai explică Laurian Lungu.
Cât privește măsurile de corecție fiscală, economistul pornește de la un principiu de bază: „Această ajustare trebuie să se facă cu un procent mai mare pe partea de cheltuieli decât procentul de creșteri de venituri”, spune el.
„Trebuie depășit acest tip de gândire”
Lungu spune că va fi dificil de tăiat cheltuieli în sectorul bugetar, unde angajații din România au această „mantră”: ”Nu se pot tăia cheltuielilee!”. Dacă întrebați pe oricine care lucrează în sistem o să vă spună că nu se poate, spune Lungu.
„Dar trebuie depășit acest tip de gândire. Se poate! S-a putut și în 2010, se poate și acum, dacă ai voință politică”, explică economistul.
Pe partea de venituri, Lungu spune că unele taxe, cum e cea pe muncă, e deja mare și ai ce să mai crești fără să afectezi competitivitatea. Dar o soluție poate veni din plafonarea contribuțiilor de asigurări sociale la cinci salarii medii pe economie, alături de o reducere de un punct procentual a CAS și CASS.
2026 ar fi ținta
Dacă cheltuielile bugetare sunt ținute sub control foarte strict, România se poate redresa până la sfârșitul lui 2026, în opinia sa.
În funcție de pachetul de ajustare și de cum va fi aplicat, el nu exclude intrarea în recesiune a economiei. „E posibil sau foarte posibil să avem o recesiune. Contează cât de adâncă va fi această recesiune și cât va dura ea”, conchide economistul.
Chiar și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat că vin vremuri deloc ușoare și că tăierile de cheltuieli sunt foarte dificil de făcut. „Trebuie multă încredere. N-ai de unde să tai foarte rapid cheltuielile, ci poate cel mult să tai de la investiții. Nu se pot tăia salarii sau să dai oameni afară rapid. Astea sunt povești!”, a spus Isărescu.
„Reducerea cheltuielilor publice nu este fără efecte”
Guvernatorul a mai avertizat că reducerea cheltuielilor publice este de natură recesionistă: „Reducerea asta nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă!”.
Esențial, în opinia lui, este să fie păstrată credibilitatea politicilor pentru a avea finanțarea necesară.
„Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor acestor ajustări este altă problemă esențială, chiar dacă e de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar asta este o decizie destul de grea!”, mai spune Isărescu.
El a recomandat o dietă care înseamnă să reducem deficitul treptat, cu 0,7-1 punct procentual anual, adică să fie sub creșterea economică. „Dar pentru asta trebuie să asiguri o creștere economică de 2-3%!”, avertiza Isărescu.
În primul trimestru creșterea a fost de 0,2%, potrivit datelor Statisticii.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
