Economiștii grupați în CFA România, o organizaţie a profesioniştilor în investiţii, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, au redevenit pesimiști în februarie, vorbind pentru prima dată în acest an de riscul unei recesiuni în România.
“Pe fondul riscului de recesiune, și a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere a continuat să se reducă. Consistente cu această evoluție sunt reducerea anticipațiilor de creștere economică pentru anul curent precum și majorarea anticipațiilor privind deficitul bugetar”, spune Adrian Codirlașu, Președinte al Asociației CFA România.
Membrii CFA România și-au redus estimările de creștere de la 1,5% la 1,1%, iar așteptările privind inflația în următoarele 12 luni (martie 2026) au coborât de la 4,9% la 4,8%, potrivit celui mai recent sondaj în rândul celor 250 de membri ai organizației.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna februarie, cu 3,8 puncte până la valoarea de 36,6 puncte. Această situație s-a datorat in special scăderii puternice a componentei de conditii curente. Astfel, componenta de condiții curente a scăzut cu 10,4 puncte, până la valoarea de 45,9 puncte. În același timp, componenta de anticipații a rămas relativ constantă (-0,5 puncte).
Condițiile curente sunt cele referitoare la mediul de afaceri și piața muncii, iar anticipațiile pentru un orizont de timp de un an sunt așteptările privind mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 94% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1015 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 39% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 72% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat față de exercițiul anterior la valoarea medie a anticipațiilor de 7,4% din PIB.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie