Bucuria de a oferi un cadou precum o cutie de ciocolată primează în fața prețurilor ridicate, însă având în vedere scumpirile înregistrate în ultima perioadă, se poate ajunge la concluzia că anul acesta avem de-a face cu cel mai scump Valentine’s Day din istorie, scrie Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, într-o analiză publicată vineri.

Anul trecut, producătorii s-au confruntat cu prețuri ridicate pentru boabele de cacao care au produs ecou în cel al ciocolatei de la raft. Nume cunoscute ca Hershey, Mondelez, Mars sau Ferrero au redus dimensiunea tabletelor de ciocolată sau au redus procentul de cacao din produsele finite, pentru a evita majorările de preț.

Cu toate acestea, disponibilitatea boabelor de cacao pe piață este în continuare dramatică. Stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar Coasta de Fildeș și Ghana, doi dintre cei mai mari producători au perspective reduse de producție în sezonul actual. Bolile copacilor, condițiile meteorologice și reglementările fac ca boabele de cacao să fie din ce în ce mai scumpe, arată analiza semnată de Radu Puiu.

Prețurile nu numai că au depășit nivelul de 10.000 de dolari pe tonă, dar fost înregistrate momente când tarifele au fost chiar peste nivelul de 12.000 de dolari pe tonă – adică de două ori mai mult decât cel de Valentine’s Day de anul trecut, arată Radu Puiu.

„Asta nu înseamnă, însă, că o tabletă de ciocolată trebuie să coste dublu față de anul trecut. Într-adevăr, cantitatea de cacao din produse este în scădere, însă prețul depinde și de alte materii prime, cum ar fi laptele praf sau zahărul, dar și de costurile serviciilor”, mai notează acesta.

„Chiar și în aceste condiții, ciocolata nu numai că este mult mai scumpă în acest moment, dar probabil va deveni o delicatesă, având în vedere că producătorii nu mai au de ales și vor transfera costurile către consumatori”, subliniază analistul de la XTB.

Cafeaua, mai scumpă ca niciodată de Valentine’s Day

Prețurile cafelei Arabica au ajuns la cele mai mari niveluri înregistrate în ultimii 50 de ani. Concret, cafeaua a ajuns să coste 400 de cenți pe kilogram, de 4 ori mai mult decât în 2020.

În urmă cu 5 ani, cafeaua era atât de ieftină încât costurile de producție depășeau adesea prețul pieței, ceea ce i-a forțat pe fermieri să își abandoneze plantațiile, în special în America Centrală, și să treacă la producția de porumb, soia sau coca, populară în această regiune. La acea vreme s-a creat situația în care, în condițiile creșterii cererii, perspectivele de producție deveniseră foarte limitate. Consumul de cafea era în creștere, atât în Europa sau America de Nord, cât și în Asia.

Cu toate acestea, fermierii de cafea care au supraviețuit problemei prețurilor scăzute de acum 5 ani nu au fost scutiți de condițiile meteorologice. Fenomenele meteorologice La Nina și El Nino au afectat semnificativ, la început, producția de Robusta în Vietnam, iar apoi au condus la secete prelungite în Brazilia, mai arată analistul XTB România.

Deși inițial se aștepta ca sezonul 2024/2025 să conducă la o revigorare și o redresare a producției, realitatea s-a dovedit a fi complet diferită. Ploile abundente din Vietnam și Indonezia provoacă boli și îngreunează recoltele, în timp ce lipsa precipitațiilor în Brazilia limitează semnificativ perspectivele recoltei și calitatea cafelei. Merită subliniat faptul că Brazilia este cel mai mare producător de Arabica din lume, în timp ce în cazul Robusta, liderul este Vietnamul.

„Desigur, nu este vorba doar de factori meteorologici. Președintele SUA a anunțat, la un moment dat, că va impune Columbiei tarife vamale de 25%. Columbia este al doilea cel mai mare producător de Arabica din lume și, adesea, considerat un producător de o calitate mult superioară, motiv pentru care este unul dintre principalii furnizori de cafea pentru SUA”, subliniază Radu Puiu.

Prețul ridicat al aurului nu reduce cererea pentru bijuterii

Pe lângă ciocolată sau o invitație la cafea, unele dintre cele mai populare cadouri de Valentine’s Day sunt bijuteriile, în special cele din aur, iar cererea pentru acest metal prețios a crescut notabil în ultimele luni.

Anul trecut, în aceeași perioadă, aurul costa puțin peste 2.000 de dolari uncia. În prezent, prețurile depășesc 2.900 de dolari, un preț record. Deși cererea de bijuterii a fost slabă în ultimele trimestre din cauza unei scăderi a interesului în China, în cazul altor piețe precum India, Europa sau SUA, observăm o cerere în continuă creștere. Mai mult, cererea mai mare de aur sub formă de monede sau lingouri este raportată de investitorii care se tem de incertitudinea din viitor.

În plus față de cererea pentru investiții, interesul din partea băncilor centrale este foarte solid. În 2024, băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur, ceea ce înseamnă că au contribuit la aproape 25% din întreaga cerere globală de aur.

Merită menționat faptul că liderul de necontestat în achizițiile de aur a fost Banca Națională a Poloniei, care a cumpărat aproximativ 90 de tone de aur. Printre băncile centrale cele mai active se numără cele din Turcia, India și China, punctează Radu Puiu.

Totuși, investitorii mari se abțin de la achiziții importante, așteptând stabilizarea prețurilor.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie