Lumea se află într-o perioadă de schimbări profunde, atât din punct de vedere geopolitic, cât și legislativ, fiecare zi vine cu declarații surprinzătoare, iar impactul asupra mediului de afaceri devine tot mai vizibil. Noile reglementări fiscale internaționale și locale, de la Pilonul II la taxa pe construcții, înseamnă noi provocări pentru companii, în special în contextul intensificării controalelor fiscale.
Despre cele mai recente evoluții globale și modificări legislative locale, ce implicații au în controale au discutat în primul panel al Conferinței Anuale de Taxe PwC România: Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Mihail Boian, Partener D&B David și Baias, Florin Rizea, Director PwC România, Monica Todose, Director PwC România, Ruxandra Popescu, Director PwC România, și Adina Vizoli, Director PwC România.
Panelul poate fi urmărit aici:
Principalele declarații
Florin Rizea: Retragerea SUA din Pilonul 2 nu afectează direct legislația țărilor care l-au implementat, dar măsurile de răspuns ale SUA ar putea determina ajustări ale regulilor sau întârzieri în implementarea acestora de către alte țări, creând un dezavantaj competitiv pentru companiile din țările care aplică deja Pilonul 2. În concluzie, trebuie să monitorizam orice evolutie pentru a aborda proactiv și eficient provocările care apar, pe măsură ce apar, pentru a evita consecințe semnificative.
Calculul impozitului pe profit/IMCA și cel al Pilonului 2 sunt distincte, facilitățile fiscale influențând doar primul calcul, dar pot scădea cota efectivă de impozitare sub 15%, ceea ce necesită plata unui impozit suplimentar ulterior, conform regulilor Pilonului 2. Aceste facilități rămân avantajoase, deoarece amână plata impozitului și sunt benefice în situațiile în care cota efectivă de impozitare depășește oricum 15%.
Mihai Boian: România nu a impus o obligație de înregistrare, dar cere notificări la 6 luni după încheierea anului de raportare, iar plata impozitului pentru 2024 se face până la finalul lui iunie 2026. Impactul controalelor, care vor fi complexe și transfrontaliere, se va vedea după 2026, necesitând o documentare riguroasă a Pillar 2.
Monica Todose: Regulile Pilonului 2 impun raportarea ajustărilor de prețuri de transfer de final de an, subliniind necesitatea unei analize a tranzacțiilor intragrup în timp real pentru un calcul corect. Lipsa unei analize de TP la timp poate duce la distorsionarea sumelor raportate în calculul cotei efective de impozitare.
Ruxandra Popescu: Cea mai notabilă modificare în zona indivizilor a fost eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din industria de IT, construcții, alimentară și agricultură. Eliminarea în sine nu a venit ca o surpriză pentru noi, pentru că eram pregătiți, o așteptam, dar nu atât de curând. Faptul că nu au existat mai multe modificări în zona indivizilor a lăsat mai mult timp angajaților, companiilor și angajaților să se mai uite o dată în legislația fiscală, să vadă ce prevederi există și să le confrunte cu ce există în practică la nivelul companiei lor, în relația cu persoanele fizice și, desigur, direcțiile în care s-a canalizat interesul au variat în funcție de profilul activității sau profilul angajatului, dimensiunea companiei. Practic, vedeta a devenit scutirea de la impozitare pe venit a angajaților implicați în activitatea de cercetare-dezvoltare. A doua arie de interes pe care am văzut-o a fost o revizuire a beneficiilor și drepturilor acordate angajaților și a documentării acestora și în ce măsură sunt în perfectă conformitate cu legislația fiscală și de altă natură. Iar ultima, dar nu cea din urmă, a fost o diligență crescută în raport cu testarea relațiilor cu contractori, PFA-uri sau mici business-uri, SRL-uri sau micro, pentru a valida dacă există într-adevăr independență a activității economice din punct de vedere fiscal și juridic.
De asemenea, noi recomandăm să monitorizați modul de acordare și de închidere a beneficiilor și drepturilor care se rulează prin conturile de contabilitate, de avansuri spre decontare. Asta pentru a nu ajunge în situația de a avea rulaje pe care nu le mai puteți urmări în cazul unei verificări din partea Fiscului sau ajungeți chiar cu solduri semnificative, care pot crește gradul de risc al companiei. În ochii ANAF-ului sunt două situații: delegări, detașări, pentru că atunci se dau avansuri spre decontare – diurne, decontarea meselor, cheltuielile cu cazarea, cu transportul. Iar a doua situație este acordarea de împrumuturi angajaților. Trebuie să aveți în vedere actualizarea procedurilor interne.
Monica Todose: În controalele de prețuri de transfer (TP), principalul subiect a fost verificarea modului de calcul al indicatorului de profitabilitate pentru tranzacțiile intragrup. ANAF analizează detaliat cheltuielile și veniturile, iar dacă rezultatul efectiv nu corespunde cu cel contractual, poate ajusta valorile. Problemele apar frecvent în reconcilierea datelor, mai ales din cauza lipsei evidențelor detaliate și a dificultății de a reconstitui informațiile pentru perioade anterioare.
Un alt subiect controversat a fost analiza profilului funcțional al companiilor. Inspectorii fiscali au reevaluat atât nivelul de profitabilitate al firmelor, cât și necesitatea anumitor tranzacții intragrup. De exemplu, în unele cazuri, cheltuieli precum serviciile de vânzare sau redevențele au fost considerate nedeductibile.
Adina Vizoli: Implicarea TVA în ajustările de prețuri de transfer nu este clar reglementată nici în Directiva de TVA, nici în Codul Fiscal, iar statele membre au interpretări diferite. Conform unui document orientativ al VAT Expert Group, tratamentul TVA depinde de tipul ajustării: dacă modifică prețurile inițiale, se aplică regimul de TVA al tranzacției inițiale, iar dacă este o ajustare de profitabilitate fără o tranzacție clară, nu intră în sfera TVA.
Probleme pot apărea în cazul facturilor emise de societăți-mamă din jurisdicții cu interpretări diferite sau la ajustările legate de bunuri importate, care pot influența valoarea în vamă. Soluțiile din cazurile CJUE în desfășurare vor clarifica tratamentul fiscal al acestor ajustări și vor deveni obligatorii.
Tematica sediului fix, în special în industriile pharma, distribuție și energie, este intens verificată de ANAF. Hotărârea Adient clarifică diferența dintre sediul activ și cel care contractează servicii. Autoritățile fiscale monitorizează activitatea nerezidenților, inclusiv prin controale la reprezentanții fiscali și obținerea de informații de la terți, putând înregistra din oficiu un sediu permanent și impune impozite suplimentare. Este esențială o documentare riguroasă și o abordare atentă în discuțiile cu Direcția de nerezidenți pentru a evita riscurile fiscale.
Mihail Boian: Este important să se respecte rolul alocat de nerezident prezenței sale în România, delimitând responsabilitățile resurselor umane și tehnice. Suportul pentru vânzări/achiziții nu trebuie să depășească limitele stabilite, iar procurile/contractele trebuie să precizeze clar acțiunile permise. Activitățile economice auxiliare, în special cele ale reprezentanțelor, trebuie monitorizate atent, iar orice modificare a modelului de afaceri trebuie documentată riguros, cu accent pe substanța economică, pentru a evita riscul de sediu permanent/fix.
Adina Vizoli: Pachetul TVA în era digitală (ViDA), adoptat la 11 martie 2025, permite statelor membre să introducă facturarea electronică obligatorie, fără derogări, și impune raportarea în timp real a tranzacțiilor intracomunitare B2B din 2030, impozitarea tranzacțiilor prin platforme electronice din 2028 și înregistrarea unică TVA pentru anumite operațiuni din 2028. Aceste reguli modernizate vizează combaterea fraudei, dar necesită adaptarea sistemelor de facturare și raportare.
Florin Rizea: Începând cu 1 ianuarie 2025, s-a reintrodus impozitul pe construcții. Rămân de clarificat aspecte precum aplicarea impozitului pentru anumite elemente din categoria „construcții”, stabilirea plătitorului în cazul amenajărilor în spații închiriate și modul de aplicare pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, unde calculul, plata și declararea ar trebui să se facă în funcție de finalul anului fiscal.
Articol susținut de PwC România
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
