Încercăm să explicăm ca la școală, ca în anul întâi la ASE: în România, creditul comercial e cam de două ori cât creditul bancar, ceea ce aduce cu sine riscuri foarte mari: de la insolvență, la necunoașterea partenerului și așa mai departe. Are un volum colosal, repet: e de două ori mai mare decât industria bancară. Iar costurile creditului comercial sunt foarte mari”, a avertizat marți directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu.
Invitat la un eveniment organizat de Profit.ro, Dănescu a explicat că, dacă ai un credit comercial și plătești mai scump produsul pentru amânarea la plată de două luni cu 1 leu din 10 lei, pare 10%. Dar, în termeni de dobândă e 60%. „Creditul bancar este cel mai ieftin dintre toate formele de finanțare din jurul creditării bancare. Creditul comercial, creditul luat de la IFN-uri, chiar creditul acționarului, acționarul care-și aduce bani în firmă din credit. Percepția este că dacă ai bani de acasă și pui în firmă, creditezi firma, nu costă nimic că-s banii tă”, a explicat Dănescu.
Multe, poate prea multe dintre IMM-uri sunt mândre că n-au credit crede executivul ARB. Potrivit BNR, doar 25% din IMM-uri au avut sau au un credit bancar. Datele BNR mai arată că în România, intermedierea financiară (volumul creditelor împărțit la produsul intern brut) e de 24%. Media europeană e 90%. În Statele Unite, această cifră e 218%.
Percepția despre industria bancară a fost construită populist, crede Florin Dănescu. „Între 2014-2019 erau 50 de legi împotriva industriei bancare și s-a creat o percepție chiar de către decidenți, că băncile nu vor să ajute economia. Dar în pandemie industria bancară a demonstrat că e singura care oferă ceva și nu cere nimic”, spune bancherul.
El a analizat sectorul IMM-urilor, arătând care sun elementele vulnerabile. „Ca economiști, am fost învățați să analizăm cantitativ, structural și calitativ. Aplicând această formulă asupra mediului de afaceri din România, știm că IMM-urile din România ocupă o poziție codașă în Europa. La o mie de locuitori, noi avem cam 20 de IMM-uri, față de Cehia care are vreo 120 de IMM-uri. Suntem pe ultimul loc, deci cantitativ stăm rău”, explică Dănescu
Structural, a adăugat el, 30% din IMM-uri au un capital negativ de zece ani. „Asta arată că în structură avem o problemă enormă în motorul principal al economiei românești. Spun asta nu ca să descurajez, nu ca să critic, ci pentru a găsi o soluție. Jumătate din firme spun că au întârzieri la plată și de la stat și de la mediul privat, iar ponderea lor crește. Cum să ofere o bancă un credit unei IMM care nu e capabil să țină două sute de lei capital propriu?”, se întreba marți Florin Dănescu.
Șeful ARB a mai vorbit în intervenția sa de faptul că nu se mai vorbește în România de mai mult de zece ani de productivitate. „În România, un salariat al unui IMM aduce o valoare adăugată în timp de un an, cam de 26.500 euro. La nivel european, media este 54.000 euro. Deci, și aici avem o problemă. Asta a propos de prețurile noastre mari în România. Dacă ai productivitate mică, vânzări mici, costuri mari și așa mai departe, o să ai și prețuri mari. Astea sunt problemele pe care probabil că ar trebui să le discutăm împreună , dar și cu finanțatorii țării”, atrage el atenția.
Potrivit șefului ARB, bancherii se întâlnesc periodic cu decidenții politici. „Înaintăm materiale de analiză care sunt întotdeauna în favoarea mediului de afaceri, pentru că sunt clienții noștri și evident că ne dorim clienți puternici, care să ajute apoi și la creșterea industriei bancare în România, care rămâne principalul finanțator cu peste 80% din tot ce înseamnă finanțarea țării. Suntem în cea mai bună situație și asta datorăm acestor IMM-uri, acestui motor, care nu este foarte puternic, foarte sănătos. Dar trebuie să pornim de la realitate. Ca atunci când îți faci analizele medicale. Noi când mergem la doctor, ne-am dori să ne spună că n-avem nimic, dar nu prea l-am crede, nu? Trebuie să modificăm puterea acestui motor, să avem mai multe firme bancabile”, spune acesta.
Creditul comercial e ca și colesterolul. Când devine foarte mare, ai o problemă, mai explică Dănescu.
„Teoria rezistenței la schimbare spune că rezistența e tot mai mare cu cât percepția asupra realității este mai greșită. Care e percepția? Faptul că băncile nu vor să finanțeze, să ajute mai mult economia României. Dimpotrivă, noi asta ne dorim și asta facem: finanțăm economia ca să crească sustenabil”, conchide șeful ARB.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
