Cum lovește creșterea TVA piața imobiliară și cine mai poate achiziționa locuințe cu cota redusă la 9%. Explicațiile unui economist

De la 1 august, creșterea cotei de TVA la 21% se va aplica și pe piața imobiliară. Totuși, există două excepții de la noua taxă, prevăzute în proiectul de lege privind măsurile fiscale, publicat joi de Ministerul Sănătății, pentru care se va aplica o cotă redusă de TVA de 9%.

Cota de TVA va crește de la 1 august de la 19% la 21%, conform proiectului de lege care cuprinde măsurile prezentate cu o zi în urmă de premierul Bolojan și publicat joi de Ministerul Finanțelor. Astfel, cota de TVA va crește și în cazul imobiliarelor, de la 9%, respectiv 19%, la noua taxă de 21%. 

Proiectul de lege publicat de Ministerul Finanțelor prezintă însă și două situații în care mai pot fi achiziționate locuințe la prețuri raportate la TVA de 9%. 

Persoanele fizice care nu și-au cumpărat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu un TVA redus și au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, până la 1 august 2025, pentru o locuință pe care obligatoriu trebuie să o primească până la 1 august anul viitor, vor beneficia de prețul raportat cotei de TVA reduse de 9%, a explicat economistul Adrian Vascu, pentru HotNews.

„Dacă sunt persoane care au antecontracte valabile acum, la 1 august 2025, dar cu livrare după 1 august 2026, nu beneficiază de cota redusă de TVA de 9%, trec direct la 21%”, a completat acesta. 

Locuința nu trebuie să depășească însă o suprafață utilă de 120 mp și să nu depășească suma de 600.000 de lei, fără TVA, conform alin. (1) și (2), art. III din proiectul de lege.

Excepția de la noul TVA de 21% o pot obține și dezvoltatorii imobiliari sau firmele care vând clădiri, cu tot cu teren, către primării, care vor folosi aceste locuințe în scop social. 

Pentru a se aplica cota redusă de TVA de 9% până la 1 august 2026, dezvoltatorii trebuie să încheie antecontracte sau contracte de vânzare-cumpărare și să fie achitat un avans până la data de 1 august anul acesta.

Ce scrie în proiectul de lege

Noile modificări sunt cuprinse în punctul III al proiectului „legii austerității”, prezentat ieri de premierul Ilie Bolojan.

„Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe”.

„Persoana fizică care nu a achiziționat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu cota redusă de TVA, alta decât cele prevăzute la art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 370/2022, cu modificările ulterioare, poate achiziționa, începând cu data de 1 august 2025, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință cu cota redusă de TVA de 9% conform alin. (1)”.

„Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea acestora”.

„Legea austerității” a fost publicată

Proiectul de lege care cuprinde măsurile prezentate miercuri de premierul Bolojan a fost publicat joi de Ministerul Finanțelor.

Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului. Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde.

Pentru atingerea scopului este necesar să fie instituite o serie de măsuri cu caracter excepțional astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce privește încadrarea în ținta de deficit bugetar, fiind necesară atât diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice cât și o creștere a veniturilor bugetare.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie

EkoNews