Populația își cumpără locuințe cu bani cash, iar o treime din firme sunt sub-capitalizate și nu pot lucra cu băncile, spune prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. El a explicat, astfel, motivele pentru care în România intermedierea financiară – măsurată ca raport al creditelor în PIB – este cea mai scăzută din Uniunea Europreană.
„Intermedierea financiară redusă nu este rezultatul unei singure disfuncționalități ce exprimă un ansamblu de cauze structurale, comportamentale, instituționale care trebuie înțelese în toată complexitatea lor”, a spus Badea, miercuri, la o conferință comună a Băncii Centrale și ASE.
Pentru a ilustra mai clar structura elaborată a acestor mecanisme, oficialul BNR s-a oprit asupra segmentului creditului ipotecar.
„România se distinge prin trei trăsături particulare în contextul Uniunii Europene: deține cea mai ridicată rată de proprietari de locuințe, înregistrează o pondere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare efectuate cu bani lichizi în afara sistemului bancar și, al treilea aspect, țara noastră se află printre statele cu cele mai scăzute prețuri la proprietățile rezidențiale”, a afirmat Badea.
El a adăugat că aceste trăsături nu reprezintă vulnerabilități în sine, ci trebuie interpretate ca expresie a unei bunăstări relative, un rezultat al politicilor de locuire și a unui comportament prudent al populației.
Totuși, a adăugat Badea, în mod paradoxal ele limitează volumul creditului ipotecar. În același timp însă, trebuie să subliniem faptul că ele contribuie la o formă de echilibru economic și social.
În mod similar, prim-viceguvernatorul a identificat câteva trăsături structurale care influențează semnificativ creditarea companiilor.
„În România, prevalența creditului comercial între firme amplifică riscul de contagiune în fața unor șocuri adverse, mai ales în condițiile în care furnizorii de astfel de credite nu dispun, de regulă, de capacitatea de absorbție a riscurilor pe care o au băncile. Reamintesc faptul că România este țara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul Uniunii Europene, reprezentând circa 20% din pasivul bilanțier agregat în 2023”, spune numărul doi din BNR.
Datoriile comerciale la nivelul firmelor au ajuns la 421 miliarde lei, de două ori mai mult decât creditarea bancară
„Acestea au o rată de neperformanță calculată ca ponderea restanțelor față de furnizori în totalul datoriilor comerciale de 11% semnificativ mai mare față de rata de neperformanță aferente creditelor bancare. Totodată, un segment consistent de companii mari preferă creditarea externă în valută, ceea ce face ca îndatorarea privată externă să crească, contribuind la presiuni suplimentare asupra echilibrelor macroeconomice”, explică Badea.
În opinia sa, situația e nejustificată în contextul în care resursele interne de finanțare sunt consistente, iar sistemul bancar dispune de o lichiditate adecvată și stabilă.
„Preferința unor companii pentru finanțare externă semnalează mai degrabă provocări de competitivitate ale ofertei interne de creditare decât constrângeri reale de resurse. De asemenea, având acces limitat la finanțarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse, capital și forță de muncă care ar putea fi direcționate spre entități productive. Numărul companiilor sub-capitalizate a fost în 2023 de 260.000 de companii, o creștere cu 9% față de anul anterior, acestea ajungând să reprezinte 31% din totalul firmelor din economie”, arată oficialul BNR.
El recomandă ca, chiar și în acest context, orice planuri care vizează o creștere a intermedierii financiare să fie făcute construite cu grijă, având permanent în vedere nevoia de robustețe a sistemului financiar. „Pentru că nu orice creștere este benefică, ci doar aceea care are la bază fundamente solide și e însoțită de mecanisme robuste de evaluare a riscurilor”, a mai spus Leonardo Badea.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
