Marți dimineață, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale se va așeza din nou în jurul mesei uriașe din Sala de Consiliu, având deja decizia în minte. La ora 15 va sosi și comunicatul oficial. Pe hârtie, decizia pare banală: rata cheie va rămâne la 6,50%, acolo unde stă blocată de la mijlocul lui 2024. În realitate, ședința din februarie nu este despre o cifră. Este despre mesajul pe care îl va da Guvernatorul.

Ce se va decide azi la BNR? Isărescu stă între cele două Românii: una cu inflație ridicată și alta în recesiune

Când urcă scările spre eleganta Sală de Consiliu, cu mobilier comandat la Paris în stil Ludovic al XVI-lea, cei 9 membri ai CA al BNR au deja setat în minte care din scenariile propuse ar fi cel mai bun pentru economie.

În sală începe ședința Consiliului de Administrație, condusă de Guvernator. Se discută pe marginea analizelor cu care cei 9 corifei s-au familiarizat. Uneori, Isărescu își spune punctul de vedere de la început, dar de cele mai multe ori și-l ține pentru finalul dezbaterilor. Fiecare membru din CA își motivează opțiunea pentru unul din variantele de scenariu propuse de Comitetul de Politică Monetară.

BNR și decizia asupra inflației și recesiunii economice

Banca centrală trebuie să decidă dacă va vorbi marți mai tare despre inflație sau despre slăbiciunea economiei. Și despre cât de mult își permite Mugur Isărescu să deschidă ușa unui viitor ciclu de relaxare, fără să piardă controlul asupra așteptărilor oamenilor și firmelor.

• Dacă Isărescu ar mări azi dobânda, ar scumpi creditul, iar firmele și populația s-ar împrumuta și mai greu, adâncind practic recesiunea, deși pe partea de inflație l-ar ajuta.
• Dacă ar scădea dobânda, ar ușura accesul la bani, dar asta ar duce la creșterea inflației, ceea ce e ultimul lucru pe care Guvernatorul și l-ar dori acum.
• Așa că mai mult ca sigur va menține actuala dobândă-cheie.

Decizia de azi: rata rămâne, dar prognoza se schimbă, spun experții

BCR de pildă se așteaptă ca BNR să mențină dobânda neschimbată, în linie cu consensul analiștilor: 6,50%.

Dar miza reală este alta: la această ședință, BNR aprobă Raportul trimestrial asupra inflației, cu o prognoză pe care probabil că o vor actualiza, după ce inflația din ianuarie a depășit așteptările.

Inflația: 9,6% și un adevăr incomod

Ianuarie a adus un număr pe care BNR nu îl poate ignora: inflația e de 9,6%, ușor peste așteptările pieței. Surpriza vine din prețurile gazelor naturale, care au scăzut mult mai puțin decât se anticipase.

ING, însă, vede alt „vinovat”: facturile la apă și canalizare, care au crescut cu 9,1% lunar și care, în 2026, au și o pondere mai mare în coșul IPC (2,8% față de 2,2% anul trecut).

BNR nu se luptă doar cu prețurile. Se luptă cu calendarul

Dincolo de cifre, BNR are o problemă de timp.

BCR spune că inflația este în continuare „în mare parte determinată de ofertă” și legată de consolidarea fiscală. În același timp, banca centrală trebuie să decidă dacă așteaptă ca șocul din impozitele indirecte să „iasă din baza statistică” — sau dacă începe relaxarea înainte.

De ce contează asta?

Pentru că în România, dobânda nu este doar un instrument economic. Este un semnal politic, social și psihologic.

O reducere prea devreme poate fi interpretată ca slăbiciune în fața inflației, un „cadou” pentru guvern, sau o încercare de stimulare într-o economie care a intrat în recesiune tehnică

ING: economia deja se contractă. BNR trebuie să schimbe tonul

Dacă BCR vorbește despre „prudență”, ING vorbește despre „realitate” și spune că datele arată că economia se confruntă deja cu o contracție notabilă, după un PIB mai slab decât se aștepta.

Asta contează enorm, pentru că o economie care încetinește puternic ar trebui să devină, în timp, un aliat al dezinflației.

ING spune că BNR ar putea opera prima reducere de dobândă în luna mai. Diferența dintre estimările celor două bănci e că, în timp ce BCR vede o relaxare cumulată de 125 puncte de bază în 2026 (ducând rata la 5,25% la final de an), ING vede o relaxare totală de 100 puncte de bază în 2026.

Mesajul lor este același: România ar putea intra într-un ciclu de reducere a dobânzilor — numai dacă BNR capătă „convingerea puternică” că dezinflația este ireversibilă.

Aici intră în scenă Isărescu: omul care nu spune niciodată „da”, dar nici „nu”

Cei care îl urmăresc pe Mugur Isărescu de ani de zile știu un lucru: nu este guvernatorul deciziilor spectaculoase. Este guvernatorul frazelor care se citesc printre rânduri.

Mesajele sale „politice” sunt livrate prin aluzii, metafore și ironii, adresate de fapt Guvernului și Parlamentului, nu doar jurnaliștilor.

Presa a remarcat de ani de zile că multe conferințe sunt, în realitate, scrisori deschise către decidenți: „BNR și-a cam făcut temele, acum mingea e la Guvern”, „banii au randamente din ce în ce mai mici, aveți mare grijă cum îi utilizați”, „să ne facem temele cu reformele, altfel ne îndepărtăm de zona euro”.

Exemple de „mesaje cu subtext”. Când critică politici fiscale populiste, Isărescu o face aparent tehnic („atenție la dozajul stimulării consumului”), dar nu de puține ori cu inserții tăioase – „propagandă de doi bani”, „ia uitați cine ne dă nouă sfaturi”.

Despre curs sau dobânzi, evită afirmații categorice, dar strecoară formulări memorabile („să coboare euro sub 5 lei? Nu are cum!”), semnalizând piețelor mai mult decât poate scrie într-un comunicat oficial.

De ce e forțat să vorbească așa? BNR e independentă și „nu dă și nu primește sfaturi”. În practică, guvernatorul trebuie să transmită avertismente despre pericolele creșterii de salarii, taxe și deficite fără să pară că intră în lupta politică.

Rezultatul: un stil de discurs în care cifrele sunt oficiale, dar „pumnul în masă” e mascat în metafore, glume, ironii – perfect pentru a fi decodate de inițiați, dar suficient de ambigue ca să nu provoace crize politice directe.