Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 mld lei, respectiv 2,28% din PIB, față de deficitul de 35,88 mld lei, respectiv 2,04% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2024, a transmis vineri seara Ministerul Finațelor.
Veniturile totale au însumat 141,32 mld lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere cu 6,9% (an/an), susținută de avansul din impozitul pe salarii și venit, de contribuții de asigurări și de accize.
De cealaltă parte, cheltuielile au fost de 184,98 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Foarte mari au fost și cheltuielile cu asistența socială – 63,64 mld lei în creștere cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de recalculare a pensiilor din sistemul public. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 3 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 825,64 mil lei.
România are cel mai mare deficit fiscal din UE, deși oficialii guvernamentali spun că vor reduce acest decalaj la 7% în acest an (de la 9,2%). Deocamdată, cașculele electorale îi împiedică să ia măsuri de creșteri de taxe (sau măcar să discute despre eventualitatea lor), deși piețele financiare devin tot mai nervoase, vîzând că România promite, dar nu livrează rezultate.
România va aștepta rezultatul alegerilor pentru a lua măsuri de reducere a deficitului bugetar. „Toți vorbesc despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, spune șeful Trezoreriei.
„Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a spus Nanu.
România va rămâne probabil una dintre cele mai împrumutate țări din Europa Centrală și de Est, cu un plan de a strânge 13 miliarde de euro de pe piețele externe în acest an, după o emisiune record de 18 miliarde de euro în 2024.
„Cheltuielile statului au crescut, reflectând majorările salariale și de pensii acordate anul trecut, dar avem și scădere, la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii din bugetul de stat și cel al autorităților locale.
Sunt rezultate și tendințe care trebuie continuate într-un ritm mult mai susținut. Pentru asta, avem nevoie, în primul rând, de stabilitate politică, dar și de un efort comun din partea tuturor instituțiilor statului. Reducerea cheltuielilor și încadrarea în limitele stabilite prin buget trebuie să fie prioritatea numărul unu în toate instituțiile de stat, fără abateri și compromisuri”, a transmis Tanczos Barna, ministrul Finanțelor
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
