România își propune să ajungă la media europeană în digitalizare până în anul 2027, cu ținte specifice precum posibilitatea de a emite o factură în prima zi de la înființarea unei firme, digitalizarea completă a 50% din serviciile publice și 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală, potrivit unui draft al Programului de guvernare 2025-2028, consultat de HotNews.ro. Atingerea mediei UE în digitalizarea statului ar genera o creștere a PIB-ului cu 3%, echivalentul a 11 miliarde de euro anual, sumă comparabilă cu întregul buget al sistemului de Educație.
Ce rezultate sunt așteptate până în 2027
România se află în prezent printre ultimele țări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI măsurat anual, transformat de curând într-o altă unitate de măsură, raportată la starea deceniului digital).
România vizează o creștere de 15 puncte în echivalent DESI, ceea ce ar aduce țara la media UE în ceea ce privește gradul de digitalizare.
Printre rezultatele așteptate se numără:
- Înființarea unei firme într-o singură zi, de la înregistrare la emiterea primei facturi.
- Digitalizarea completă a 50% din serviciile publice.
- O creștere cu 15% a productivității în IMM-urile digitalizate.
- Asigurarea faptului că 50% din angajații administrației publice au competențe digitale de bază.
- Atingerea a 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală.
- Reducerea cu 40% a costurilor cu licențele IT, prin standardizare și acorduri guvernamentale transparente.
- Operaționalizarea unei platforme naționale de interoperabilitate și a unui Punct Digital Unic, inclusiv dezvoltarea unui portofel digital (e-wallet).
România dispune de resurse semnificative pentru a-și atinge aceste obiective:
- 500 de milioane de euro din PNRR sunt deja contractați pentru dezvoltarea cloud-ului guvernamental.
- Există o școală de inginerie excelentă și un mediu privat extrem de competitiv în IT.
- România deține grafit, din care se extrage grafenul, o materie primă critică ce poate sparge barierele tehnologice actuale în industria microprocesoarelor și a inteligenței artificiale.
O nouă filozofie pentru digitalizare
Pentru a depăși fragmentarea și redundanța investițiilor actuale, este necesară o schimbare fundamentală a abordării. Se propune trecerea de la instituții care lucrează izolat la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor.
Obiectivul este construirea de „autostrăzi digitale” între instituțiile statului, interconectând bazele de date existente și utilizând tehnologii PaaS (Platform as a Service) pentru a fluidiza fluxurile birocratice.
Printre acțiunile cheie se numără:
- Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice.
- Dezvoltarea unei biblioteci de module software reutilizabile pentru a evita dezvoltările redundante.
- Implementarea foilor de parcurs pentru migrarea în cloud-ul guvernamental și debirocratizarea serviciilor.
- Prioritizarea serviciilor publice esențiale pentru transpunerea în format electronic.
- Automatizarea proceselor interne din administrația publică prin RPA (Robotic Process Automation) și AI.
- Consolidarea securității cibernetice și a hub-urilor de inovare digitală.
- Promovarea transparenței și implicării civice prin platforme de consultare publică și publicarea de date deschise.
- Crearea unui sistem național de indicatori clari de progres.
- O colaborare mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologiei.
- Programe de alfabetizare digitală pentru vârstnici și persoane vulnerabile, precum și programe naționale de formare digitală pentru angajații publici și privați.
Ce rol cheie va avea Poșta Română
Poșta Română este vizată pentru o creștere semnificativă a cotei de piață naționale și o consolidare logistică în regiune. Printre inițiativele propuse se numără:
- Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian (similară cu DHL, FedEx).
- Înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian pentru interconectarea regiunilor României la fluxul internațional de mărfuri.
- Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poștei Române.
- Crearea unui ghișeu universal prin interconectarea sistemelor informatice ale instituțiilor cu cele ale Poștei, permițând furnizarea oricărui serviciu cetățenilor la orice oficiu poștal.
- Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităților de front-office la Poșta Română.
Primii pași și mecanisme de implementare
Pentru a asigura succesul acestor inițiative, digitalizarea va fi ridicată la rang de prioritate națională în Guvernul României, se arată în document. Se va pune accent pe responsabilizarea persoanelor competente și pe stimularea cercetării prin reducerea taxării în segmentul tehnologic.
Mecanismele de urmărire a progresului includ:
- Publicarea unui scor public al gradului de digitalizare pentru fiecare instituție.
- Publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administrației.
- Legarea unei cote de finanțare de scorul obținut (conceptul de „bugetare pe performanță digitală”).
- Aplicarea principiului „digital by default” din 2026, conform căruia serviciile publice trebuie să fie disponibile online, și a principiului „once only” (cetățenii nu ar trebui să furnizeze aceleași informații de mai multe ori).
- Organizarea de traininguri offline mobile („Caravana Digitalizării”) pentru persoanele fără competențe digitale de bază.
- Introducerea de micro-certificări digitale pentru angajați, cu stimulente precum bonusuri salariale sau reduceri fiscale pentru firme.
- Conectarea României la rețelele de sateliți ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre și monitorizarea climatică.
Vezi aici draftul complet al Programului.
Foto: Dreamstime.com
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
