„Practic, din fiecare 10 lei care ar trebui încasați, 3 lei nu ajung la bugetul de stat. În termeni nominali, acest decalaj echivalează cu aproximativ 8 miliarde de euro, sumă care ar putea acoperi o parte substanțială din deficitul bugetar”, spune un deputat care a cerut explicații Fiscului. Ministerul de Finanțe îi răspunde enumerând ce acțiuni a făcut ANAF în primele 5 luni ale anului, fără a spune însă care sunt principalele cauze pentru slaba colectare de TV.
Ministerul de Finanțe a comunicat recent în Parlament câte controale, amenzi și confiscări a făcut ANAF în primele cinci luni din acest an, după ce un deputat a cerut explicații privind slaba colectare de TVA, care în România se menține la 30% anual.
„România se confruntă cu un deficit bugetar considerabil, iar reducerea acestuia constituie una dintre prioritățile majore ale momentului. Totuși, persistă o problemă sistemică, cunoscută de ani de zile, care a contribuit în mod semnificativ la agravarea situației actuale: colectarea deficitară a veniturilor bugetare”, susține deputatul PSD Mircea Vasile Gavor, în interpelarea transmisă Fiscului luna trecută.
Acesta a cerut Ministerului de Finanțe să spună care sunt principalele cauze ale colectării sub potențial a TVA și care sunt acțiunile de intervenție imediată pe care le preconizează.
Cum explică ANAF că, deși a verificat mai mult, a descoperit mai puțin de colectat
În răspunsul comunicat în această lună, Ministerul de Finanțe nu spune care sunt principalele cauze pentru slaba colectare de TVA, dar arată ce acțiuni a făcut Fiscul în primele 5 luni din acest an.
Astfel, în primele cinci luni din acest an, s-au făcut 9.759 de controale fiscale, totalul sumelor stabilite suplimentar de ANAF în sarcina contribuabililor depășind 668,1 milioane de lei.
Sumele stabilite suplimentar de ANAF sunt, de fapt, sume de bani (impozite, taxe, contribuții) pe care Fiscul le consideră că ar fi trebuit să le plătească contribuabilul, dar nu le-a plătit sau le-a plătit în minus, conform legii. Aceste sume rezultă din corectarea erorilor sau a neregularităților descoperite în timpul controlului fiscal.
Spre comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, s-au efectuat 9.445 de controale fiscale, totalul sumelor stabilite suplimentar depășind 1,01 miliarde de lei.
„Din analiza datelor prezentate mai sus, având în vedere faptul că numărul de acţiuni de control fiscal a crescut în perioada (ianuarie-mai) 2025, față de perioada similară din anul 2024, înregistrându-se totodată o scădere a sumelor stabilite suplimentar, denotă faptul că în urma proiectelor de digitalizare implementate sau în curs de implementare (RO e-transport, RO e-factura, RO e- TVA, SAF-T), gradul de conformare al contribuabililor la declarare a crescut”, se arată în precizările transmise de Finanțe.
Acțiunile de control antifraudă desfășurate de către inspectorii antifraudă, în perioada ianuarie-mai 2025, au vizat 12.101 contribuabili, fiind cuantificate/estimate implicații fiscale (reprezentând TVA, impozite, contribuții sociale și de sănătate, alte impozite) și aplicate sancţiuni contravenţionale (amenzi si confiscări) în sumă totală de 1,05 miliarde de lei, menționează instituția.
Din această sumă, peste 950 milioane de lei reprezintă implicații fiscale (consemnate în cadrul a 1.674 procese-verbale de control), din care peste 410 milioane de lei (43%) reprezintă TVA. Fiscul spune că a aplicat 6.471 de amenzi în valoare de peste 66,1 milioane de lei, iar confiscările (numerar, venturi din activități ilicite si bunuri) au fost în valoare de 33,4 milioane de lei.
Prejudicii de jumătate de miliard de lei, sesizate organelor penale
„Totodată, au fost înaintate organelor de urmărire penală 359 acte de sesizare, valoarea prejudiciilor însumând 508.052.913 lei (dintre care, 44,7%, respectiv 227.070.370 lei reprezintă TVA), iar pentru asigurarea recuperării prejudiciilor aferente cazurilor investigate, au fost dispuse 107 măsuri asigurătorii în sumă de 227.768.956 lei.
Ca urmare a acţiunilor de verificare documentară au fost emise 458 decizii de impunere, valoarea obligaților stabilite însumând 152.519.763 lei (dintre care, 31,8%, respectiv 48.556.263 lei reprezintă TVA)”, se arată in documentul Finanțelor.
Acțiunile de control vor continua pe linia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, prin abordarea sistematică a domeniilor în care este evaluat un risc fiscal semnificativ.
Digitalizarea ANAF
Ministerul de Finanțe mai spune că în ultimii ani ANAF a implementat soluții bazate pe tehnologie pentru a-și moderniza activitatea:
„Soluţiile recent introduse de raportare electronică automatizată, precum SAF-T, RO e-Transport, RO e-Factura, RO e-Sigiliu și sistemul informatic de conectare a caselor de marcat electronice fiscale, permit ANAF un acces rapid, unele dintre acestea chiar în timp real, la volume semnificative de date privind tranzacțiile derulate în economie. Prin implementarea acestora se vizează îmbunătăţirea si consolidarea gradului de colectare a TVA, prevenirea si combaterea fraudei, a evaziunii fiscale si a eventualelor abuzuri de drept în domeniul TVA, precum si diminuarea evaziunii fiscale în segmentul comerțului cu amănuntul si al serviciilor prestate către populație”.
În următorii doi ani, datele colectate prin aceste procese vor facilita identificarea bazată pe dovezi a grupurilor de riscuri, prin proiectul Big-Data care va fi implementat în curând, consolidând baza de date de la nivel central, mai susține ministerul. „Agenția Națională de Administrare Fiscală si-a sporit semnificativ cadrul de monitorizare a fraudei si evaziunii fiscale, inclusiv prin obţinerea de date de pe platformele de comerț electronic, urmărirea informaţiilor care sunt raportate prin schimbul de informaţii cu alte ţari și activități specifice pentru îmbunătățirea conformării fiscale a persoanelor fizice, inclusiv a personelor fizice cu averi mari”.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
