Dolarul american a înregistrat cel mai slab început de an din 1973 încoace: „A fost un șoc”

Dolarul american se îndreaptă spre cel mai slab prim semestru al anului după 1973 încoace, pe fondul politicilor comerciale și economice ale lui Donald Trump, care îi determină pe investitorii globali să-și reconsidere expunerea față de moneda de rezervă a lumii, relatează Financial Times și New York Times.

Indicele dolarului, care măsoară cât de solidă este moneda americană în raport cu un coș de alte șase valute, inclusiv lira sterlină, euro și yenul, a scăzut cu peste 10% până acum în 2025, cel mai slab început de an de la prăbușirea sistemului Bretton Woods, prin care monedele naționale erau legate de rezervele de aur ale țărilor lor.

„Dolarul a devenit țapul ispășitor al politicilor imprevizibile din era Trump 2.0”, a declarat pentru FT Francesco Pesole, strateg valutar la ING.

Acest afirmă că Războiul comercial cu suișuri și coborâșuri al președintelui Trump, nevoile uriașe de împrumut ale SUA și îngrijorările legate de independența Rezervei Federale, banca centrală a SUA, au subminat atractivitatea dolarului ca refugiu sigur pentru investitori.

Luni, moneda americană a pierdut încă 0,2%, în contextul în care Senatul SUA se pregătea să înceapă votul pe amendamentele la proiectul de lege bugetară a lui Trump, descris de acesta drept „legea mare și frumoasă”.

SUA vor continua să se îndatoreze masiv sub Trump

Economiștii estimează că această lege de referință pentru administrația lui Trump va adăuga 3.200 de miliarde de dolari la datoria publică a SUA în următorul deceniu.

Ea a alimentat temerile privind sustenabilitatea împrumuturilor făcute de Trezoreria de la Washington, declanșând un exod din piața titlurilor de stat americane.

Declinul accentuat al dolarului îl plasează pe traiectoria celui mai slab prim semestru de an din 1973, când a înregistrat o pierdere de 15%, și celei mai slabe evoluții pe o perioadă de șase luni din 2009 încoace.

Prăbușirea monedei i-a contrazis pe mulți analiști, care la începutul anului prognozau că războiul comercial declanșat de Trump va afecta mai mult economiile din afara SUA, va alimenta inflația internă și va întări dolarul în raport cu rivalii săi.

Euro a câștigat teren față de dolar

În schimb, euro – despre care mai multe bănci de pe Wall Street anticipau că va scădea până va ajunge la paritate cu dolarul anul acesta – a crescut cu 13%, depășind pragul de 1,17 dolari.

„A fost un șoc în ceea ce privește «Ziua Eliberării» în contextul politicii economice americane”, a declarat pentru FT Andrew Balls, directorul de investiții pentru obligațiuni la nivel global în cadrul grupului Pimco, referindu-se la anunțul lui Trump din aprilie privind „taxele vamale reciproce”.

Balls argumentează totuși că nu există o amenințare semnificativă la adresa statutului dolarului ca monedă de rezervă de facto a lumii. Totuși, „asta nu înseamnă că dolarul nu poate înregistra o slăbire semnificativă”, adaugă acesta. El vorbește de asemenea de o schimbare de atitudine în rândul investitorilor globali, care își reduc acum mai mult expunerea pe dolar – o activitate care contribuie în sine la deprecierea monedei americane.

Pe de altă parte, un dolar mai slab ar trebui să ajute exportatorii americani și să facă importurile mai scumpe, deși aceste efecte comerciale tipice sunt în prezent instabile din cauza amenințărilor cu taxele vamale.

„Problema nu este dacă ai un dolar slab sau un dolar puternic”

Chiar dacă Trump a renunțat la cele mai extreme dintre taxele vamale pe care le-a anunțat, iar piețele de acțiuni și obligațiuni din SUA și-au revenit după pierderile de la începutul anului, dolarul a continuat să se deprecieze.

„Problema nu este dacă ai un dolar slab sau un dolar puternic”, a declarat pentru NYT Steve Englander, șeful global al cercetării valutare la Standard Chartered. „Problema este: ce îți spune asta despre felul în care lumea percepe politicile tale?”, explică el.

Inițial, dolarul a crescut puternic după realegerea lui Trump. Asemenea investitorilor de pe piața bursieră, participanții de pe piața valutară l-au perceput ca fiind favorabil creșterii economice și mediului de afaceri, ceea ce ar fi urmat să atragă investiții din întreaga lume și să crească cererea pentru moneda americană.

Însă acest entuziasm nu a durat. După ce a atins un vârf la mijlocul lunii ianuarie, indicele dolarului a început să scadă. Speranțele legate de o administrație pro-business au fost înlocuite de îngrijorările persistente privind inflația din SUA și impactul dobânzilor deja ridicate asupra economiei și a companiilor listate la bursă.

FOTO articol: Jose Maria Perez / Dreamstime.com.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie

EkoNews