Datele publicate recent de Eurostat indică o evoluție îngrijorătoare pentru România în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC). După 4 ani de creștere susținută, care a propulsat țara la 80% din media Uniunii Europene, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat prima scădere, ajungând la 78% în 2024. Acest recul contrastează puternic cu progresul înregistrat de state precum Bulgaria și Grecia, care se apropie de media UE.

E drept, Regiunea București – Ilfov a atins, conform ultimelor date, 190% din PIB-ul per capita UE, plasându-se la acest capitol imediat după două regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Dar ca medie națională, imaginea arată diferit.

Ce înseamnă PIB/locuitor la PPC și de ce este important?

PIB-ul pe cap de locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) este un indicator macroeconomic esențial, deoarece ajustează valoarea nominală a PIB-ului pentru a reflecta costul real al vieții și puterea de cumpărare a unei monede în diferite țări. Practic, el măsoară cât de multe bunuri și servicii poate cumpăra un locuitor dintr-o anumită țară cu venitul său, comparativ cu media europeană.

De exemplu, același coș de bunuri ar putea costa 100 de dolari în SUA și echivalentul a doar 50 de dolari în România. Prin urmare, 1 dolar în România cumpără mai mult decât 1 dolar în SUA. Utilizarea PIB-ului ajustat la PPC oferă o imagine mai clară a bunăstării interne și a capacității economice, în special în țările în curs de dezvoltare, unde cifrele nominale pot subestima semnificativ nivelul de trai real.

Importanța acestui indicator constă în mai multe aspecte:

• Reflectă nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un standard de viață mai ridicat, cu acces mai bun la bunuri și servicii, o infrastructură mai bună și servicii publice de calitate superioară. O scădere indică o potențială deteriorare a bunăstării.

• Atrage investiții: Țările cu un nivel de trai mai bun și o putere de cumpărare mai mare sunt, în general, mai atractive pentru investitorii străini, care caută piețe de desfacere solide și o forță de muncă productivă.

• Influențează politicile publice: Datele privind PIB/locuitor la PPC sunt folosite de organismele europene (precum Comisia Europeană) pentru alocarea fondurilor structurale și de coeziune. O scădere poate ridica semne de întrebare cu privire la eficiența utilizării fondurilor existente.

• Stabilitate economică și socială: O bunăstare economică în creștere contribuie la stabilitatea socială și politică. O stagnare sau o scădere poate duce la frustrări sociale și presiuni asupra guvernului pentru a îmbunătăți condițiile de viață.

• Competitivitate: Un PIB/locuitor la PPC scăzut poate indica o productivitate mai redusă a muncii, o structură economică mai puțin diversificată sau o dependență crescută de sectoare cu valoare adăugată mică, afectând competitivitatea generală a țării.

Alt exemplu: Pentru a înțelege mai bine cum funcționează PIB-ul asociat cu paritatea puterii de cumpărare, să presupunem că în SUA o cămașă costă 10 dolari și în România o cămașă identică costă 40 de lei. Pentru a face o comparație exactă, trebuie mai întâi să convertim cei 40 de lei în dolari americani. Astfel, potrivit ratei de schimb leu/dolar, cămașa în România costă 30,00 dolari, PPC ar fi, prin urmare, 30/10, adică 3.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 1,00 dolar cheltuit pe o cămașă în SUA, este nevoie de 3 dolari pentru a obține aceeași cămașă în România, atunci când o cumperi în dolari.

Contextul României: De la ascensiune la stagnare?

În ultimii ani, România a înregistrat o evoluție remarcabilă, depășind în 2023 Polonia la capitolul PIB/capita și ajungând la 80% din media europeană. În 2021 eram la 74% din media UE iar de atunci pana anul trecut am tot crescut. Acum, Polonia ne-a luat-o înainte

În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Oarecum contraintuitiv, în țări bogate cum e Luxemburg sau Suedia nivelul de trai (măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut în ultimii 10 ani față de nivelul de trai al europeanului mediu, mai arată datele Eurostat.

Luxemburg, Irlanda și Olanda rămân în continuare statele cu cel mai înalt nivel de trai față de media UE, în vreme ce bulgarii, grecii și letonii sunt pe ultimele locuri.

„Procesul de convergență economică nu este o autostradă cu sens unic, așa cum reiese din dinamica mai multor țări ECE (inclusiv Cehia, Slovacia și Slovenia) ca urmare a izbucnirii crizelor globale (Marea Criză Financiară, pandemia de coronavirus și tensiunile geo-politice). Aceste șocuri au avut consecințe asimetrice pentru țările din întreaga lume și din Europa”, explică economistul Andrei Rădulescu, într-un articol publicat pe brettonwoods.org

Ce ar putea explica această scădere sau încetinire a ritmului de convergență?

• Performanța economică diferențiată: Deși economia românească a crescut, ritmul de creștere poate fi mai lent decât al altor state sau creșterea nu se traduce uniform în bunăstarea populației.

• Inflația și puterea de cumpărare: O inflație persistentă și ridicată erodează puterea de cumpărare a veniturilor, chiar dacă PIB-ul nominal crește. Dacă prețurile cresc mai repede decât salariile, bunăstarea reală a cetățenilor scade.

• Fenomenul migrației: Plecarea unui număr semnificativ de români în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, deși poate „umfla” statistic PIB-ul pe cap de locuitor (prin împărțirea la o populație rezidentă mai mică), poate afecta pe termen lung productivitatea și baza forței de muncă.

• Structura economică: Dependența de anumite sectoare economice cu valoare adăugată mai mică, sau o lipsă de investiții în domenii strategice cu potențial de creștere (cum ar fi cercetarea-dezvoltarea, inovația), poate încetini convergența.

• Provocări fiscale și bugetare: Gestionarea deficitului bugetar și necesitatea consolidării fiscale pot impune măsuri de austeritate care, pe termen scurt, pot afecta consumul și investițiile.

• Crizele externe și impactul global: Conflictele geopolitice, volatilitatea piețelor energetice și materiilor prime, precum și încetinirea economiei zonei euro pot avea un impact negativ asupra economiei românești, care este puternic integrată în UE.

Contrastul cu Bulgaria și Grecia

Faptul că Bulgaria și Grecia, țări care tradițional se aflau în urma României la acest indicator, se apropie cu viteză de poziția ocupată de țara noastră.

Bulgaria, deși încă sub media UE la 64% în 2021, a arătat o dinamică pozitivă în ultimii ani, urcând de la 57% din media UE la 66% în ultimii 4 ani. Iar Grecia, care în 2021 se afla la 68% din media UE, a urcat la 70% anul trecut.

Această tendință poate sugera că, în timp ce România se confruntă cu propriile provocări interne și externe, vecinii săi au reușit să aplice reforme economice sau să beneficieze de conjuncturi care le-au permis o convergență mai rapidă.

Concluzie

Scăderea sau stagnarea PIB-ului pe cap de locuitor la PPC în România, în timp ce alte state membre din regiune, își îmbunătățesc poziția, este un indicator ce necesită o analiză serioasă și o reacție rapidă din partea factorilor de decizie. Este crucial să demareze reforme și politici coerente care să sprijine creșterea economică, să stimuleze productivitatea, să controleze inflația și să îmbunătățească distribuția bunăstării, astfel încât România să-și poată relua parcursul către o convergență reală și durabilă cu media Uniunii Europene.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie