Economia României se află în fața unei decizii dificile în 2026, fiind nevoită să aleagă între un rău sigur și un drum greu pentru menținerea stabilității și evitarea unei crize de încredere, conform Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Conform AOAR, principalul aspect de luat în considerare nu este dacă vom suporta costul ajustării, ci modul în care vom distribui această notă de plată între stat, sectorul privat și societate. Cum putem evita ca în 2026 povara să cadă din nou în principal asupra populației (în special prin inflație) și asupra mediului de afaceri?
Corecție brutală, dar incompletă
În 2025, corecția bugetară a fost aplicată fără menajamente:
- mai multe taxe,
- mai multă presiune asupra mediului privat,
- reguli schimbate pe parcurs.
Reforma statului a fost amânată din nou, risipa a fost tolerată în mare măsură, iar ineficiența administrativă a rămas aproape neschimbată. Aceasta nu este disciplină fiscală, ci doar transferul de povară de la stat către cei care produc valoare, conform AOAR.
2026: creștere economică modestă, susținută mai degrabă din exterior
Proiecțiile internaționale pentru 2026 indică o creștere economică modestă, dar pozitivă:
- Comisia Europeană: +1,1% creștere reală a PIB în 2026 (față de +0,7% în 2025), într-un context de consolidare fiscală care afectează consumul public și privat.
- FMI: +1,4% în 2026, cu investițiile finanțate din programele europene compensând parțial scăderea consumului.
- OECD: confirmă aceeași tendință – creștere modestă în 2025-2026, bazată pe investiții și exporturi, nu pe consum intern.
În același timp, se estimează că deficitul bugetar va scădea către 6,2-6,3% din PIB în 2026 – încă peste limita de 3% și peste țintele convenite cu partenerii europeni.
“Mesajul cifrelor este clar: în 2026 economia nu va fi în recesiune, dar nici nu va înregistra o creștere puternică. Economia va avansa, dar va fi încetinită de dezechilibrele bugetare și de povara fiscală crescută”, menționează AOAR.
Conform Asociației, alegerea nu este între a ajusta sau nu, ci între:
- un rău sigur – menținerea unui deficit ridicat, însoțit de creșteri continue de taxe pe muncă și capital, care erodează baza productivă;
- un drum greu – reforma statului, reducerea risipei și reorganizarea cheltuielilor, impunând costuri politice și curaj.
Colectarea taxelor reprezintă doar o parte dintr-un proces mai amplu de echilibrare între nevoile reale ale statului (apărare, infrastructură, educație, sănătate) și posibilitățile economice reale ale societății, în special ale mediului privat.
Trei scenarii pentru 2026
AOAR identifică trei scenarii posibile pentru 2026:
1. Scenariul „echilibru superficial” (probabilitatea cea mai mare)
- PIB: creștere în jur de 1-1,5%;
- Deficit: scădere lentă către 6-6,5% din PIB;
- Inflație: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere comparativ cu 2024-2025;
- Investiții: impuls din fondurile europene și din proiectele publice deja aprobate;
- Mediul privat: atenție sporită la investiții, concentrare pe eficiență și restructurare, nu pe expansiune.
Acest scenariu presupune absența unei noi crize politice auto-provocate și menținerea unui dialog minim funcțional cu mediul de afaceri. Orice derapaj politic major ar putea submina economia.
2. Scenariul pozitiv: „drumul greu, dar corect”
- Guvernul începe să ajusteze cheltuielile:
- restructurarea aparatului bugetar,
- audit real al programelor de cheltuieli,
- prioritizarea investițiilor cu impact economic.
Există un calendar clar de simplificare a fiscalității, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Legislația fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunțate și discutate din timp.
3. Scenariul negativ: „oboseala fiscală”
- creșterea economiei sub nivelul de 1% sau stagnare reală;
- migrarea unei părți mai mari din economie în zona gri sau neagră;
- amânarea investițiilor și relocarea activităților către jurisdicții mai previzibile;
- tensiuni cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului.
Conform AOAR, 2026 va fi un an de test al maturității politice și administrative. “Consolidarea fiscală nu poate să cadă doar pe umerii celor care produc. Ajustarea trebuie să implice statul însuși: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritate pentru investiții”, a subliniat AOAR.
📖 Citește și:
→ Climatul de afaceri în România în 2025: Perspective și provocări
→ Schimbarea de climat în mediul de afaceri românesc: Ce spune sondajul BNR
Sursa Articol: Hotnews Economie
Poza preluata de pe: Hotnews Economie

