Salutare tuturor! Azi vorbim despre ceva ce ne afectează pe toți: prețurile. Cum evoluează ele în sectoarele importante ale economiei noastre? Am văzut tot felul de știri, unele optimiste, altele mai puțin. Pare că totul se schimbă destul de repede și e greu să ții pasul. De la industrie, la imobiliare și până la inflația generală, fiecare sector are povestea lui. Hai să vedem ce ne spun cifrele și ce ne așteaptă în viitorul apropiat, ca să ne facem o idee mai clară.

Puncte Cheie

• Prețurile producătorilor din industria extractivă au crescut semnificativ în aprilie 2025 față de anul precedent, în timp ce industria prelucrătoare și sectorul energetic au înregistrat majorări mai moderate, dar totuși prezente.
• Piața imobiliară din București arată o evoluție mixtă a chiriilor pe sectoare, cu unele zone înregistrând creșteri, altele menținându-și nivelurile sau chiar scăzând ușor, în funcție de tipul de locuință.
• Rata inflației anuale în decembrie 2025 a fost de 9,7%, cu o inflație de bază ușor accelerată, iar indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a arătat o evoluție similară, cu cele mai mari creșteri la servicii și energie electrică.
• Așteptările managerilor din economie indică o tendință generală de creștere a prețurilor în sectoare cheie precum construcțiile și comerțul cu amănuntul, alimentate de costurile ridicate și percepția inflaționistă persistentă.
• Pentru 2026, analiștii anticipează o decelerare a inflației, dar eliminarea unor măsuri de plafonare a prețurilor și o posibilă reducere a ratei dobânzii de politică monetară ar putea influența dinamica finală.

Evoluția Prețurilor în Industria Prelucrătoare și Extractivă

Industria, fie că vorbim de prelucrare sau de extracție, a simțit din plin presiunea scumpirilor în ultima perioadă. Nu e de mirare că managerii din aceste sectoare se așteaptă ca trendul să continue. Prețurile producătorului în industria prelucrătoare au crescut cu 2,8% în aprilie 2025 față de aceeași lună din anul precedent, conform datelor oficiale. Asta înseamnă că produsele pe care le scoatem de pe linia de fabricație au devenit, în medie, mai scumpe.

Majorări de Prețuri în Industria Prelucrătoare

În industria prelucrătoare, lucrurile nu stau chiar așa de roz. Deși creșterile nu sunt spectaculoase, ele sunt constante. Față de luna martie 2025, prețurile au urcat cu 0,6%, iar comparativ cu finalul anului 2024, avansul este de 2,1%. Asta se traduce prin costuri mai mari pentru materiile prime, energie și, bineînțeles, transport. Firmele încearcă să compenseze prin diverse metode, dar până la urmă, o parte din aceste costuri ajung să fie resimțite și de consumatorul final.

Creșteri Semnificative în Industria Extractivă

Industria extractivă, în schimb, a avut parte de niște salturi destul de mari. Vorbim de o creștere de 12,9% în aprilie 2025 față de aprilie 2024. Chiar și față de luna decembrie 2024, prețurile au urcat cu 6,1%. Asta poate fi legat de prețul materiilor prime la nivel global, dar și de costurile operaționale tot mai mari. E un sector unde fluctuațiile pot fi destul de bruște, influențând direct alte industrii care depind de resursele extrase.

Dinamica Prețurilor în Sectorul Energetic

Sectorul energetic a avut o evoluție aparte. Deși prețurile producătorului au rămas la nivelul lunii martie, comparativ cu decembrie 2024, scumpirea este de 35%, iar față de aprilie 2024, de 25,4%. Asta arată o volatilitate destul de mare și o presiune constantă pe costuri. E un domeniu unde orice schimbare se resimte rapid în economie, de la transport la producție.

Managerii din industrie, construcții, comerț și servicii sunt convinși că valul scumpirilor nu s-a încheiat. Aceasta confirmă că așteptările inflaționiste – adică percepția mediului de afaceri despre evoluția viitoare a prețurilor – rămân ridicate.

Iată cum arată situația pe scurt:

• Industria Prelucrătoare: Creșteri moderate, dar constante, influențate de costurile operaționale.
• Industria Extractivă: Salturi semnificative, legate probabil de piața globală a materiilor prime.
• Sectorul Energetic: Volatilitate mare, cu scumpiri notabile față de anul trecut.

Aceste tendințe din industrie, fie că vorbim de prelucrare sau extracție, sunt un semnal clar că mediul de afaceri se adaptează la o realitate economică în care prețurile sunt într-o continuă mișcare. E important de urmărit cum vor evolua aceste costuri și cum vor fi ele reflectate în prețurile finale pentru consumatori, mai ales că prețurile producătorului în industrie au crescut cu 6% în decembrie 2025.

Tendințe de Prețuri pe Piața Imobiliară din București

Piața imobiliară din București continuă să fie un subiect fierbinte, mai ales când vine vorba de chirii. În ianuarie 2026, am observat o dinamică interesantă a prețurilor, cu anumite sectoare care se mențin în topul celor mai scumpe, în timp ce altele oferă opțiuni mai accesibile. Sectorul 1 rămâne, de departe, cel mai scump, cu o chirie medie de 814 EUR pe lună.

Evoluția Chiriilor pe Sectoarele Capitalei

Situația pe sectoare arată cam așa:

• Sectorul 1: Chiria medie a ajuns la 814 EUR/lună. Aici, garsonierele se închiriază în jur de 450 EUR, apartamentele cu două camere la 695 EUR, iar cele cu trei camere la 1.150 EUR. Față de anul trecut, garsonierele s-au scumpit puțin, dar apartamentele cu trei camere au scăzut semnificativ, cu 10%.
• Sectorul 2: Prețurile medii sunt de 716 EUR/lună. Garsonierele au urcat cu 11% (399 EUR), apartamentele cu două camere cu 8% (680 EUR), iar cele cu trei camere cu 6% (950 EUR).
• Sectorul 3: Chiria medie este de 550 EUR/lună. Garsonierele s-au scumpit cu 8% (400 EUR), apartamentele cu două camere s-au ieftinit cu 5% (550 EUR), iar cele cu trei camere au rămas la fel ca anul trecut (700 EUR).
• Sectorul 4: Prețul mediu este de 529 EUR/lună. Garsonierele au crescut cu 5% (399 EUR), apartamentele cu două camere s-au menținut la 520 EUR, iar cele cu trei camere au urcat cu 5% (650 EUR).
• Sectorul 5: Chiria medie este de 565 EUR/lună. Aici s-a înregistrat cea mai mare creștere la garsoniere, de 13% (395 EUR), iar apartamentele cu două camere s-au scumpit cu 8% (595 EUR).
• Sectorul 6: Acesta rămâne cel mai accesibil, cu o medie de 510 EUR/lună. Variațiile au fost mici, cu garsoniere la 400 EUR, apartamente cu două camere la 530 EUR și cele cu trei camere la 600 EUR.

Prețuri Medii pentru Garsoniere și Apartamente

În general, pe piața din București, prețul mediu de cerere pentru o garsonieră a ajuns la 350 EUR/lună, în timp ce un apartament cu două camere costă în medie 512 EUR/lună. Apartamentele cu trei camere au un preț mediu de 677 EUR/lună. Aceste cifre arată o tendință de creștere generală față de anul precedent, deși cu variații notabile între sectoare și tipuri de locuințe. Interesul pentru chirii rămâne ridicat, în special în marile centre urbane, susținut de așteptările privind dobânzile.

Comparații Anuale ale Prețurilor de Închiriere

Anul 2025 a adus o creștere a contactărilor pe platformele imobiliare, cu 3% mai multe interacțiuni între chiriași și proprietari. Apartamentele cu două camere au continuat să fie cele mai căutate, reprezentând 58% din totalul căutărilor. Deși Bucureștiul rămâne cel mai scump oraș, cu o medie de 605 EUR/lună, alte orașe precum Iași au devenit cunoscute pentru cele mai rapide tranzacții de închiriere. Piața chiriilor în România a crescut cu aproximativ 4,41% în 2025 față de anul precedent, iar analiștii anticipează o continuare a creșterii, dar într-un ritm moderat pentru 2026.

Presiunea pe piața chiriilor va rămâne ridicată, cel puțin până la o eventuală scădere a dobânzilor, așteptată în a doua parte a anului. Acest lucru va susține creșteri, dar fără accelerări semnificative la nivel național.

Inflația Anuală și de Bază în România

Anul 2025 a adus cu sine o inflație care, deși a arătat semne de încetinire, a rămas o provocare pentru buzunarele românilor. La finalul anului, rata anuală a inflației s-a situat la 9,7%, o ușoară scădere față de luna precedentă, când era de 9,8%. Asta înseamnă că, în medie, prețurile au fost considerabil mai mari comparativ cu anul anterior. Nu e chiar o veste grozavă, dar măcar nu a fost o creștere accelerată.

Rata Inflației în Decembrie 2025

În luna decembrie 2025, am observat că prețurile la bunuri și servicii au continuat să crească, dar într-un ritm mai domol. Rata anuală a inflației a atins 9,7%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ cu luna noiembrie, când rata era de 9,8%, se vede o mică ameliorare. Totuși, când ne uităm la media anului, lucrurile stau altfel. Rata medie anuală a inflației pentru 2025 a fost de 7,3%, o creștere notabilă față de 5,6% înregistrat în 2024. Asta arată că, pe parcursul anului, prețurile au urcat constant.

Inflația de Bază și Așteptările Analistilor

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a arătat o imagine similară. Aceasta a accelerat ușor la 8,5% în decembrie 2025, de la 8,4% în luna anterioară. Această tendință este în mare parte conformă cu așteptările analiștilor. Ei sunt de părere că, deși inflația generală arată semne de scădere, presiunile pe prețuri, mai ales în sectoarele sensibile, persistă. Managerii din diverse domenii economice anticipează în continuare majorări de prețuri, ceea ce face misiunea Băncii Naționale de a aduce inflația în ținta dorită (1,5%-3,5%) mai dificilă. Percepția că prețurile vor continua să crească este adânc înrădăcinată în mediul de afaceri.

Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC)

Pentru a putea compara evoluția prețurilor cu cea din Uniunea Europeană, se folosește Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC). În decembrie 2025, rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost de 8,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni din 2025, comparativ cu 2024, a fost de 6,8%. Aceste cifre ne arată că, la nivel european, România se confruntă cu o inflație peste medie, deși IAPC-ul este, în general, mai mic decât rata inflației naționale.

Prețurile serviciilor au înregistrat cele mai mari creșteri în 2025, cu o scumpire de 11% față de decembrie 2024. Transportul feroviar a fost în fruntea acestor creșteri, cu o majorare de 24,40%.

Pe termen scurt, se anticipează că inflația nu va scădea brusc. Banca Națională a României va continua probabil să mențină o politică monetară prudentă, cu dobânda-cheie la nivelul actual, pentru a evita reapariția presiunilor inflaționiste. Economia pare să reziste, dar într-un climat marcat de costuri ridicate și o anumită precauție din partea consumatorilor și a companiilor. Este important de reținut că inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, afectând cheltuielile esențiale precum alimentele și energia. Gospodăriile ajustează consumul, reducând cheltuielile pentru utilități și combustibil, și caută alternative mai economice. Economiile sunt protejate prin investiții în active reale sau instrumente financiare specifice.

Impactul Factorilor Macroeconomici Asupra Prețurilor

Rolul Așteptărilor Inflaționiste

Știi, nu e vorba doar de ce se întâmplă acum cu prețurile, ci și de ce cred oamenii și firmele că se va întâmpla. Asta se numește așteptări inflaționiste. Dacă managerii din companii cred că totul va deveni mai scump, ei tind să mărească prețurile chiar mai repede, ca să fie pregătiți. E ca un fel de profeție care se autoîndeplinește. Banca Națională urmărește asta cu mare atenție, pentru că e greu să aduci inflația la normal dacă toată lumea se așteaptă la scumpiri.

Efectele Majorării TVA și Accizelor

Anul trecut, prin vară, au fost niște schimbări importante. S-au scumpit energia electrică, pentru că s-a terminat o schemă de prețuri plafonate, și apoi au crescut și TVA-ul și accizele. Toate astea au împins prețurile în sus, mai mult decât se anticipase inițial. E clar că astfel de decizii guvernamentale au un impact direct și destul de puternic asupra buzunarului nostru.

Percepția Managerilor asupra Creșterii Prețurilor

Institutul Național de Statistică face niște sondaje printre manageri, cam cum stau lucrurile în economie. Și ce se vede e că, în general, managerii din toate domeniile – industrie, construcții, comerț, servicii – se așteaptă ca prețurile să crească în continuare. Chiar dacă activitatea economică pare să meargă bine, nimeni nu anticipează ieftiniri în perioada următoare. Asta arată că firmele se obișnuiesc cu ideea că prețurile vor fi mai mari, pe termen lung.

| Sector
| Prețuri anticipate (Sold conjunctural) |
|—|—|
| Industria prelucrătoare | +25,3 puncte |
| Construcții | +37,6 puncte |
| Comerț cu amănuntul | +37,7 puncte |
| Servicii | +22,1 puncte |

Chiar dacă economia pare să meargă, în general, bine, cu producția și serviciile pe un trend stabil, managerii din diverse sectoare anticipează noi creșteri de prețuri. Asta sugerează că firmele se adaptează la o realitate economică în care scumpirile moderate, dar constante, devin o normalitate. Controlul acestor așteptări devine la fel de important ca lupta directă cu inflația.

Anticipări de Prețuri în Sectoarele Cheie ale Economiei

Managerii din diverse sectoare economice anticipează, în general, o continuare a tendinței de creștere a prețurilor în perioada următoare. Această percepție, bazată pe sondajele de conjunctură, indică faptul că așteptările inflaționiste rămân ridicate în mediul de afaceri, chiar dacă activitatea economică pare să se stabilizeze.

Industria Prelucrătoare și Așteptările de Preț

În industria prelucrătoare, deși se prognozează o stabilitate a producției, managerii se așteaptă la o creștere a prețurilor produselor. Aceasta se reflectă într-un sold conjunctural pozitiv, sugerând că firmele își ajustează prețurile pentru a acoperi costurile în creștere. De exemplu, în octombrie 2025, soldul conjunctural pentru prețurile produselor industriale era de +25,3 puncte procentuale.

Prețurile în Sectorul Construcțiilor

Sectorul construcțiilor se confruntă cu o situație interesantă: deși se anticipează o scădere a activității, prețurile lucrărilor sunt așteptate să crească semnificativ. Acest lucru se datorează, în mare parte, scumpirii materialelor de construcții și a presiunii pe piața muncii. Soldul conjunctural pentru prețurile lucrărilor în construcții a atins +37,6% în octombrie 2025.

Dinamica Prețurilor în Comerțul cu Amănuntul

În comerțul cu amănuntul, managerii anticipează o ușoară scădere a cifrei de afaceri, dar în același timp, o creștere a prețurilor de vânzare. Firmele din acest sector par să transfere costurile mai departe către consumatori, chiar și în condițiile unei cereri interne care încetinește. Soldul conjunctural pentru prețurile de vânzare în comerțul cu amănuntul era de +37,7% în octombrie 2025.

Evoluția Prețurilor în Servicii

Sectorul serviciilor se așteaptă la stabilitate în ceea ce privește activitatea, însă prețurile de facturare sunt prognozate să crească. Această tendință arată o adaptare a prestatorilor de servicii la mediul economic actual, marcat de costuri mai mari. Soldul conjunctural pentru prețurile de facturare în servicii era de +22,1% în octombrie 2025.

Percepția generală în rândul managerilor este că scumpirile moderate, dar constante, devin o caracteristică a peisajului economic actual. Această adaptare la o nouă normalitate economică implică ajustări de prețuri pentru a reflecta costurile operaționale în creștere.

• Industria prelucrătoare: Așteptări de creștere a prețurilor produselor.
• Construcții: Anticipări de creștere semnificativă a prețurilor lucrărilor.
• Comerț cu amănuntul: Previziuni de majorare a prețurilor de vânzare.
• Servicii: Prognoze de creștere a prețurilor de facturare.

Aceste anticipări subliniază importanța monitorizării atente a inflației și a factorilor care o influențează, precum și a strategiei de investiții în sectoare cheie pentru a menține stabilitatea economică.

Perspective de Prețuri în Marile Orașe din România

Piața imobiliară din marile orașe ale României continuă să arate dinamici interesante, cu variații de prețuri la chirii care pot surprinde. Bucureștiul, ca de obicei, rămâne în fruntea clasamentului celor mai scumpe chirii, dar și alte centre urbane importante își spun cuvântul.

Chiriile în Cluj-Napoca și Constanța

În Cluj-Napoca, începutul anului 2026 a adus o ușoară creștere la garsoniere, ajungând la 400 EUR, în timp ce apartamentele cu două camere s-au mai ieftinit puțin, ajungând la 573 EUR. Cele cu trei camere au urmat aceeași tendință de scădere, cu un preț mediu de 700 EUR. Constanța, pe de altă parte, pare să fie mai stabilă. Prețurile pentru garsoniere au crescut modest față de anul trecut, ajungând la 350 EUR, dar apartamentele cu două și trei camere s-au menținut la 500 EUR, respectiv 650 EUR, aproape neschimbate față de anul precedent.

Tendințe de Prețuri în Brașov și Timișoara

Brașovul a înregistrat scumpiri la garsoniere, ajungând la 380 EUR, dar apartamentele cu două și trei camere au avut tendințe de scădere, situându-se la 530 EUR și, respectiv, 650 EUR. Timișoara arată o creștere notabilă la garsoniere, de 15% față de anul trecut, ajungând la 300 EUR. Apartamentele cu două camere au crescut și ele ușor, la 430 EUR, în timp ce cele cu trei camere s-au menținut la 500 EUR.

Comparația Prețurilor de Închiriere la Nivel Național

Analizând situația la nivel național, observăm că

• Bucureștiul rămâne cel mai scump oraș pentru chirii, urmat îndeaproape de Cluj-Napoca.
• Orașe precum Aradul continuă să ofere cele mai accesibile chirii.
• Ne așteptăm ca piața chiriilor să continue să crească, dar într-un ritm mai temperat în 2026.

Presiunea pe piața chiriilor va rămâne ridicată, în special în centrele urbane mari, susținând creșteri moderate. Până la o eventuală scădere a dobânzilor, așteptată în a doua parte a anului, cererea pentru locuințe închiriate va continua să fie susținută. Piața imobiliară din orașele mai mici, cum ar fi prețul apartamentelor în orașe mici, arată și ea o tendință de creștere neașteptată.

Iată o privire asupra prețurilor medii în câteva orașe mari, la începutul anului 2026:

Scenarii Economice și Evoluția Prețurilor în 2026

Anul 2026 se anunță a fi unul plin de provocări și ajustări pentru economia românească, mai ales când vine vorba de prețuri. După un 2025 marcat de diverse șocuri, inclusiv expirarea unor măsuri de plafonare și majorări de taxe, perspectivele pentru anul următor indică o posibilă stabilizare, dar cu riscuri încă prezente. Specialiștii anticipează o decelerare a inflației, ajungând în jurul valorii de 3,7% spre finalul anului.

Prognoza Inflației pentru 2026

Se pare că inflația va începe să scadă mai vizibil începând cu luna august 2026, pe măsură ce efectele șocurilor din trecut se estompează din baza statistică. Totuși, există factori de incertitudine. Expirarea plafoanelor de preț la gaze naturale și a limitelor pentru adaosurile comerciale la anumite produse alimentare de bază, programată pentru martie 2026, ar putea genera presiuni suplimentare. Deși se estimează că eliminarea plafonului la gaze ar putea avea un efect neutru per ansamblu, riscurile de creștere a prețurilor rămân în atenție.

Impactul Eliminării Plafonării Prețurilor

Eliminarea unor măsuri de protecție a prețurilor, cum ar fi cele pentru gaze naturale și anumite produse alimentare, reprezintă un punct cheie în prognozele economice. Deși se speră că piața se va ajusta fără fluctuații majore, managerii din diverse sectoare, precum industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul, anticipează în continuare creșteri de prețuri. Această percepție, cunoscută sub numele de așteptări inflaționiste, poate influența direct evoluția prețurilor, creând un fel de profeție auto-împlinită.

Reducerea Ratei de Politică Monetară

În contextul unei inflații anticipate în scădere, Banca Națională a României ar putea începe să relaxeze politica monetară. Se preconizează o reducere a ratei dobânzii de politică monetară în prima jumătate a anului 2026, posibil începând din luna mai. Această mișcare ar putea însemna o scădere cumulată de aproximativ 125 puncte de bază, aducând rata la 5,25% până la sfârșitul anului. Decizia finală va depinde, desigur, de dinamica inflației și de consolidarea încrederii că aceasta va reveni în intervalul țintă. Stabilitatea economică a României în 2026 este un subiect de interes.

Anul 2026 se profilează ca o perioadă de tranziție, în care economia va încerca să se recalibreze după o serie de șocuri. Deși prognozele indică o inflație în scădere, factorii precum expirarea măsurilor de plafonare și așteptările managerilor pot introduce elemente de volatilitate. Politica monetară prudentă, dar și adaptabilă, va fi esențială pentru navigarea acestor tendințe.

Iată o privire asupra așteptărilor managerilor din diverse sectoare pentru perioada octombrie-decembrie 2025, care pot oferi indicii pentru anul următor:

• Industria prelucrătoare: Stabilitate în producție, dar creștere anticipată a prețurilor (+25,3 pp).
• Construcții: Scădere a activității (-20,2%), dar creștere semnificativă a prețurilor lucrărilor (+37,6%).
• Comerț cu amănuntul: Ușoară scădere a cifrei de afaceri (-7,1%), dar creștere a prețurilor de vânzare (+37,7%).
• Servicii: Stabilitate în activitate, cu creșteri așteptate ale prețurilor de facturare (+22,1%).

Aceste date subliniază o tendință generală de creștere a prețurilor, indiferent de dinamica activității economice, un aspect ce necesită monitorizare atentă în perspectiva economică a României.

Ce ne spun toate astea?

Deci, cam asta e situația. Prețurile au tot urcat, fie că vorbim de industrie, fie că ne uităm la chirii. Pare că nimeni nu se așteaptă la o scădere curând, ba chiar dimpotrivă. Managerii din diverse domenii văd tot felul de scumpiri pe linie, de la materiale la energie. Banca Națională se uită atent la tot ce se întâmplă, încercând să țină inflația sub control, dar nu e deloc ușor când toată lumea se așteaptă la prețuri mai mari. Practic, ne cam obișnuim cu ideea că totul va fi un pic mai scump, dar sperăm să nu fie chiar așa rău pe termen lung. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, dar deocamdată, pare că trebuie să ne pregătim pentru buzunare mai goale.

Întrebări Frecvente

De ce cresc prețurile la produsele din fabrici și cele din mine?

Prețurile la produsele din fabrici și cele extrase din pământ au crescut din mai multe motive. De exemplu, în aprilie 2025, prețurile producătorilor au fost cu 5,2% mai mari decât în aprilie 2024. În industria extractivă, scumpirile au fost și mai mari, ajungând la 12,9% în aceeași perioadă. Acest lucru se poate întâmpla din cauza costurilor mai mari pentru materiale, energie sau transport, dar și din cauza cererii mai mari.

Cum au evoluat chiriile în București în 2025?

În București, în ianuarie 2026, chiriile au continuat să crească în unele zone. De exemplu, în Sectorul 1, o garsonieră costa în medie 450 de euro, iar un apartament cu trei camere ajungea la 1.150 de euro. În alte sectoare, cum ar fi Sectorul 6, prețurile erau mai mici, cu o medie de 510 euro pentru o garsonieră. Per total, în 2025, prețurile chiriilor în România au crescut cu aproximativ 4,41% față de anul precedent.

Ce înseamnă inflația de bază și cum a evoluat în 2025?

Inflația de bază ia în calcul prețurile, dar scoate din calcul alimentele și energia, care pot să crească sau să scadă repede. În decembrie 2025, inflația de bază a fost de 8,5%, puțin mai mare decât în luna precedentă. La finalul anului 2025, inflația anuală totală a fost de 9,7%, arătând că prețurile au crescut în general destul de mult pe parcursul anului.

Cum influențează deciziile guvernului prețurile?

Deciziile guvernului, cum ar fi creșterea taxelor (TVA) sau a accizelor, pot duce direct la scumpirea produselor și serviciilor. De asemenea, dacă guvernul elimină anumite măsuri de protecție, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie, acestea pot crește. Managerii din companii iau în calcul aceste schimbări și anticipează noi creșteri de prețuri, ceea ce poate alimenta și mai mult inflația.

Ce sectoare economice se așteaptă să aibă cele mai mari creșteri de prețuri în perioada următoare?

Managerii din majoritatea sectoarelor se așteaptă la creșteri de prețuri. Cele mai mari temeri sunt în construcții și în comerțul cu amănuntul. Aceste domenii sunt foarte sensibile la costurile cu materialele, energia și transportul. De asemenea, și în industria prelucrătoare și în sectorul serviciilor se anticipează scumpiri.

Ce se întâmplă cu prețurile în alte orașe mari din România, pe lângă București?

În alte orașe mari, cum ar fi Cluj-Napoca, Constanța, Brașov și Timișoara, prețurile chiriilor au avut și ele variații în 2025 și începutul lui 2026. De exemplu, în Cluj-Napoca, chiriile au crescut ușor la garsoniere, dar au scăzut la apartamentele mai mari. În Constanța, prețurile au rămas în mare parte la fel ca anul trecut. Timișoara a înregistrat cea mai mare creștere la garsoniere, de 15%.