„George Simion e deasupra unui val de nemulțumire creat de încetinirea creșterii economice, inflația ridicată și inegalitatea înrădăcinată, un val care l-ar putea duce în palatul prezidențial al României la votul de duminică. Însă agenda disruptivă – și uneori contradictorie – a ultranaționalistului de extremă dreapta îi sperie deja pe investitori, care se tem că va arunca țara într-un și mai mare haos economic și financiar”, scrie Politico într-o analiză publicată înaintea alegerilor prezidențiale.
„Am ajuns la limită”, a declarat Valentin Tătaru, economist la ING în București, pentru Politico. „Nu se mai poate continua așa”, a subliniat el.
Politico notează că politica românească „a fost aruncată în haos” la sfârșitul anului trecut, când cele două principale partide ale „establishment”-ului, PSD și PNL, „au fost eclipsate de ascensiunea uluitoare a ultranaționalistului de extremă dreapta Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale”. Publicația amintește că acestuia i-a fost respinsă o nouă candidatură după ce CCR a decis anularea alegerilor din noiembrie.
„De la victoria lui Simion în primul tur al alegerilor repetate pe 4 mai, investitorii au renunțat la obligațiunile României și au pariat masiv împotriva monedei naționale, leul. Banca olandeză ING estimează că banca centrală a fost nevoită să cheltuie aproape 10% din rezervele valutare în ultimele două săptămâni pentru a menține pierderile în raport cu euro la un nivel gestionabil”, notează Politico.
Politico amintește de deficitul bugetar uriaș al României
Publicația amintește de asemenea că, după un deceniu de creștere solidă, deturnat de pandemia de Covid-19, deficitul bugetar al României s-a apropiat anul trecut de 9% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce deficitul comercial a fost și mai mare – 10%.
„Aceste deficite duble înseamnă că Bucureștiul are nevoie de un flux constant de capital străin pentru a finanța achizițiile. Dacă acest flux se oprește, atunci leul – și nivelul de trai – se vor prăbuși. Acestea sunt deja sub presiune din cauza inflației, care a atins un vârf de 15% în 2022 și se menține în prezent aproape de 5%. Între timp, creșterea economică a fost anemică, atingând doar 0,8% în 2024”, subliniază Politico.
Este amintit de asemenea că agenția de rating S&P a avertizat că ratingul țării ar putea reveni la statutul de „junk” dacă situația sa financiară deja precară se agravează. S&P și celelalte două mari agenții de rating, Moody’s și Fitch, acordă în prezent României cel mai scăzut calificativ din categoria „investment grade”, ceea ce înseamnă că o altă retrogradare ar duce imediat la creșterea costurilor de împrumut.
Politico subliniază că România și următorul președinte vor trebui să găsească un echilibru mai bun între importuri și exporturi. Pentru a se menține în limitele regulilor UE și a asigura fluxul constant de fonduri de la Bruxelles – fonduri care îi permit să investească în infrastructura de care are disperată nevoie – este necesară reducerea drastică a deficitului.
„În schimb, agenda economică populistă a lui Simion riscă acum să aprindă tot acest butoi cu pulbere financiară”, subliniază Politico, amintind totodată de promisiunea liderului AUR de a construi un milion de locuințe noi la doar 35.000 de euro fiecare, o promisiune în privința căreia a dat înapoi luna aceasta, „recunoscând că nu este posibil”.
Inegalitatea din România, folosită pentru a explica ascensiunea lui Simion
Experții consultați de Politico spun că o mare parte din populație și-a pierdut încrederea în clasa politică tradițională, „percepută ca fiind preocupată de propriile interese și ca gestionând prost țara”.
Unul dintre motivele amintite de experții care au discutat cu publicația internațională este inegalitatea regională accentuată creată de „boom”-ul economic anterior, în care România a crescut spectaculos după 50 de ani în spatele Cortinei de Fier.
Potrivit statisticilor UE, regiunea București era în 2023 a șasea cea mai bogată din UE în termeni de PIB pe cap de locuitor ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare, înaintea unor orașe ca Hamburg sau Berlin. Însă nord-estul României se afla printre cele mai sărace regiuni.
Sorina Cristina Soare, o politologă de la Universitatea din Florența care a realizat interviuri cu alegători români în cadrul cercetărilor sale, a declarat pentru Politico că această inegalitate și resentimentul pe care l-a creat reprezintă un teren fertil pentru mesajul naționalist și anti-„establishment” al AUR.
„Cu cât te îndepărtezi mai mult de cartierele bogate din marile orașe, cu atât sunt mai multe voturi pentru Simion și voturi de protest”, afirmă Soare.
„Pentru câștigătorul de duminică, readucerea țării pe un drum economic cât de cât stabil va fi o provocare descurajantă – una pe care promisiunile din programele electorale probabil îi vor supraviețui”, mai notează Politico.
FOTO articol: Laura Vasile | Dreamstime.com.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
