Agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch a reconfirmat, vineri, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/ F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutǎ, menţinând însǎ perspectiva negativă.

Agenția de rating a precizat că ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente dar și că deficitele bugetare și de cont curent, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și datoria externă netă ridicată sunt pietrele de moară care atârnă de economie.

Factori care ar putea duce la degradarea ratingului

• Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu

• Efecte de propagare negative asupra finanțării și lichidității externe provenite din incertitudine politică sporită sau din fluctuații fiscale și deprecierii persistent ridicate ale dobânzilor.

Dificultățile de implementare ale consolidării fiscale, oboseală fiscală și polarizare politică accentuată

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, demonstrată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a datoriei publice/PIB. Riscuri semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea slabă, dificultățile de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică accentuată, arată agenția.

„Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și rapid legiferat în iulie, pe baza muncii comune a președintelui și a guvernului. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție – PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga – au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică”, mai precizează comunicatul Fitch

Consolidarea fiscală : După măsurile implementate la sfârșitul anului 2024 de guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu creșteri ale TVA (2 puncte procentuale din cota standard, 2-6 puncte procentuale din cota redusă) începând cu august 2025 ca principală măsură pe partea de venituri. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public.

Estimăm o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024

Deficite încă mari : Cu toate acestea, preconizăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele de runda a doua, cum ar fi impactul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe partea de venituri și cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar, deoarece acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecțiile noastre fiscale.

Creștere economică slabă prelungită : Creșterea economică a României a rămas sub 1% din trimestrul 1 al anului 2024 evidențiind compromisuri dificile din punct de vedere al politicilor între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform previziunilor noastre, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027, dar riscurile de scădere sunt ținute sub control, deoarece o mai mare claritate cu privire la traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Estimăm o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024. Creșterea se va stabiliza în jurul valorii de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul anticiclic al fondurilor UE și de o oarecare redresare a creșterii economice din zona euro.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune pentru România, exacerbată de impactul inflaționist al creșterilor TVA. Inflația a rămas peste ținta de 2,5% +/-1 p.p. stabilită de Banca Națională a României (BNR) din mai 2021, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este prognozată la 6,5%, dublu față de mediana actuală . Inflația de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5%-6% în cursul anului 2024 și al primei jumătăți a anului 2025, în urma șocurilor inițiale asupra prețurilor la energie și alimente. O inflație persistent peste țintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR

Consolidarea fiscală va duce la o scădere a veniturilor disponibile reale

Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024 și preconizăm că rata datoriei publice va continua să crească până la 63,4% în 2027 și s-ar putea apropia de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul inițial foarte ridicat. În plus, creșterea economică reală moderată prognozată și deflatorul PIB mai scăzut înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi în medie de doar 4%-5% pe parcursul orizontului de prognoză, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.

Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) s-a mărit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a dinamicii continue și pozitive a importurilor, ceea ce stă la baza problemei deficitului dublu. Estimăm că CAD se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din sectorul public și privat, deoarece consolidarea fiscală duce la o scădere a veniturilor disponibile reale.

Finanțare externă semnificativă : Deficitele sale gemene mari înseamnă că România se bazează pe un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea statului la schimbările de percepție pe piață. Perspectiva unor intrări mari de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea stimulează direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenției valutare.

Îmbunătățirea condițiilor de finanțare : România a accesat cu succes piața internațională de obligațiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele atinse la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în lei și de 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024.

Reziliența băncilor în ciuda provocărilor : Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să gestioneze riscurile sporite ale mediului operațional, generate de legătura dintre creditorii suverani și bănci (obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale la sfârșitul lunii martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea impozitului pe cifra de afaceri. Această rezistență este susținută de rate de capitalizare peste media regională, o profitabilitate sănătoasă și o finanțare stabilă bazată pe depozitele clienților locali. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie