„Greaua moștenire”, varianta de peste 10% din PIB: Guvernul unei țări a reușit să ascundă de FMI datorii de miliarde de dolari și acum nimeni nu știe cum vor fi plătite

Noul guvern al Senegalului a descoperit miliarde de dolari în datorii ascunse de administrația anterioară, o problemă majoră pentru o țară aflată în dificultate financiară, mai ales că Fondul Monetar Internațional (FMI) i-a înghețat linia de creditare după descoperirea neregulilor, relatează Reuters.

Situația a ridicat semne de întrebare pentru FMI, care monitoriza finanțele Senegalului în timpul administrației anterioare, în cadrul unui program de împrumut.

Noul cabinet al președintelui Bassirou Diomaye Faye a anunțat în luna septembrie a anului trecut că un audit al finanțelor guvernamentale pe care l-a comandat a descoperit că deficitul bugetar de la sfârșitul anului 2023 era de peste 10% din PIB, semnificativ mai mare decât procentul de 5% raportat de administrația anterioară.

Guvernul lui Faye a ordonat un audit suplimentar, iar FMI a înghețat linia de credit de 1,8 miliarde de dolari pe trei ani, acordată în iunie 2023.

De atunci, autoritățile senegaleze au încercat să determine amploarea totală a datoriei și să mențină funcționarea guvernului în condițiile unor resurse restrânse și a lipsei accesului la fondurile FMI sau la piețele internaționale de obligațiuni.

Nu este clar cum au fost cheltuiți banii împrumutați „în afara bilanțului”. Actualul prim-ministru, Ousmane Sonko, a acuzat guvernul anterior de corupție, iar unele procese în instanță sunt în desfășurare în legătură cu presupuse delapidări ale fondurilor destinate luptei împotriva COVID-19.

Raportat la PIB, diferența de îndatorare e de peste 40%

O revizuire efectuată de Curtea de Conturi a țării a calculat în februarie că datoria totală la sfârșitul anului 2023 era echivalentă cu 99,7% din PIB-ul Senegalului, mult peste cifra anunțată oficial, de 74,41%. Acest nou total implică împrumuturi ascunse în valoare de aproximativ 7 miliarde de dolari.

Dar în iunie, cifrele provizorii indicau o datorie a guvernului central de aproximativ 23,2 trilioane de franci CFA (41,73 miliarde de dolari) până la sfârșitul anului 2024 – o creștere de peste 27% față de sfârșitul lui 2023.

Aceasta se traduce într-un raport datorie/PIB de 119%, potrivit economistului de la Barclays, Michael Kafe, care a declarat pe 30 iunie că noua cifră prezintă „riscuri noi pentru traiectoria datoriei și complică probabil discuțiile în curs cu FMI”.

Când a retrogradat luna aceasta ratingul Senegalului, agenția S&P a estimat datoriile ascunse la aproximativ 13 miliarde de dolari și un raport datorie/PIB de 118%.

Aceasta ar face ca Senegalul să fie una dintre cele mai îndatorate țări din Africa, intrând într-un club restrâns și deloc de invidiat, alături de Zambia, Republica Capul Verde și Sudan.

Ce spune FMI despre întreaga situație?

Senegalul nu este primul caz de țară din Africa cu datorii ascunse.

Scandalul răsunător al „bondurilor pentru ton” din Mozambic este cel mai cunoscut exemplu recent în Africa. Însă, cu o valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari, datoria secretă a Mozambicului este mică în comparație cu cea a Senegalului.

FMI, criticat pentru că nu a descoperit împrumuturile nedeclarate, nu a comentat când a fost contactat de Reuters, dar a declarat anterior că va revizui situația odată ce va avea toate informațiile.

Între timp, Consiliul Executiv al FMI trebuie să aprobe fie o derogare pentru raportare incorectă, fie să ordone Senegalului să returneze tranșele primite anterior în cadrul programului de împrumit. Cu o derogare, Senegalul poate negocia un nou program.

Puțini se așteaptă ca FMI să ceară returnarea fondurilor, ceea ce ar însemna, practic, să penalizeze transparența actualului guvern. Dar negocierile durează mai mult decât se anticipase.

Senegalul sperase să aibă un nou program până în iunie. FMI a declarat că o decizie privind derogarea nu este probabilă înainte de iunie sau iulie. Într-un comunicat din 14 iunie, guvernul a precizat că a împărtășit FMI toate rezultatele exercițiului său de „reconciliere contabilă”.

Surse apropiate negocierilor se așteaptă ca o decizie privind derogarea să vină în septembrie, deși FMI ar putea discuta cazul Senegalului mai devreme. Un purtător de cuvânt al FMI a declarat că problema raportării eronate va fi examinată „la momentul oportun”.

Ce opțiuni are noul guvern al Senegalului?

Prim-ministrul Sonko a declarat că planul de redresare economică ce va fi prezentat săptămâna viitoare va „explica senegalezilor, pas cu pas, cum se poate pune țara din nou pe picioare”.

Un nou program cu FMI ar ajuta la finanțarea acestui plan, dar, esențial, ar oferi și încredere investitorilor străini pentru a relua împrumuturile. Însă pentru a obține un astfel de program, Senegalul trebuie să demonstreze cum va reveni la sustenabilitate fiscală.

Autoritățile au anunțat deocamdată că vor recalcula baza economică a țării pentru prima dată din 2018 – o măsură care, spun unii investitori, ar putea reduce raportul datorie/PIB din nou sub 100%, într-un interval mai acceptabil pentru FMI.

Guvernul ar putea încerca de asemenea să reeșaloneze datoria, amânând unele plăți, dar este de așteptat să evite o restructurare completă.

Senegalul – datorită apartenenței sale la uniunea monetară din Africa de Vest (UEMOA) – poate obține valută forte pentru rambursarea împrumuturilor. Dar o restructurare a datoriilor sale ar putea destabiliza unele bănci de la care s-a împrumutat, ceea ce ar fi dăunător pentru întreaga regiune.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie

EkoNews