EkoNews
România îşi propune să producă anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil şi să reducă emisiile de CO₂ cu peste 2 milioane de tone până în 2030, obiective esenţiale pentru tranziţia către o economie sustenabilă. Aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial şi de transport, aliniindu-se la obiectivele europene privind energia curată, se arată în Strategia Naţională a Hidrogenului 2023-2030, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Elaborată de o echipă de experţi din partea Horvath România şi PwC România, Strategia analizează potenţialul de producţie şi consum a hidrogenului regenerabil, una dintre principalele opţiuni ale Uniunii Europe în strategiile de tranziţie către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil este produs prin electroliza apei, utilizând energie electrică din surse regenerabile (precum energia solară, eoliană sau hidro), printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).
Potenţialul de creştere economică, graţie utilizării hidrogenului, va fi atins prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) între care se numără producţia de oţel şi industria petrochimică (rafinarea petrolului, producţia de îngrăşăminte) şi transportul greu.
Unul dintre paşii importanţi în această direcţie va fi crearea aşa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potenţialul de producţie la diverse centre industriale şi de transport din proximitate. În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme care se pot dezvolta în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti – Ploieşti – Târgovişte – Piteşti; (2) Constanţa – Medgidia – Călăraşi – Slobozia; (3) Cluj – Târgu Mureş – Sighişoara – Sibiu – Sebeş; (4) Galaţi – Brăila – Tulcea; şi (5) Craiova – Slatina – Târgu Jiu.
Strategia stabileşte patru obiective generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului:
Utilizarea hidrogenului regenerabil în industriile în care nu sunt posibile alte opţiuni (precum electrificarea) şi în care înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogen regenerabil are impact maxim pentru reducerea emisiilor, potrivit comunicatului.
Creşterea economică prin dezvoltarea industriilor hard-to-abate şi creşterea competitivităţii acestora. 48,7 kt/an de hidrogen regenerabil până în 2027 şi 152,9 kt/an până în 2030.
Dezvoltarea tehnologică şi stimularea inovării prin investiţii în cercetare şi inovare, pentru susţinerea dezvoltării tehnologiilor din aria hidrogenului regenerabil şi mobilizarea capitalului românesc în aceste domenii.
Integrarea hidrogenului în sectorul energetic, prin utilizarea soluţiilor Power-to-X (ce permit conversia, stocarea şi utilizarea energiei electrice regenerabile) şi a mecanismelor de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic.
Strategia propune utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producţia de oţel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluţii pentru transportul de marfă, transportul public şi aviaţie. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.
Planurile includ conectarea la European Hydrogen Backbone, reţeaua europeană de transport a hidrogenului, facilitând exportul şi integrarea pieţei locale în lanţurile internaţionale de aprovizionare. De asemenea, vor fi promovate parteneriate internaţionale pentru dezvoltarea pieţei hidrogenului şi atragerea de investiţii, se precizează în comunicat.
Luând în considerare potenţialul de energie regenerabilă al României (factorii de capacitate medii pentru energia eoliană şi solară), în condiţiile actuale (orizont 2030), se estimează un cost mediu în termeni reali de producţie al hidrogenului regenerabil situat în intervalul 3.6-5.4 EUR/kg H2. În costul hidrogenului regenerabil, ponderea cea mai mare o are costul energiei electrice verzi (65%), urmată de costul operaţional (16%) şi costul de capital (14%), considerând un factor mediu de capacitate al electrolizoarelor de 40% (echivalent 3530 ore funcţionare la capacitate maximă).
„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivităţii industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esenţială în păstrarea competitivităţii economice a sectoarelor industriale care nu au alte opţiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susţinute de finanţări semnificative din fonduri europene dedicate”, a declarat Cătălin Stancu, Consultant, Horvath România.
Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor reţele dedicate transportului gazelor curate şi utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport şi stocarea energiei, se menţionează în comunicat.
Articol preluat de pe: Economie: Bursa Piata Capital
