Zilnic, începând de anul viitor, peste 600 de români vor împlini 65 de ani – vârsta de pensionare, potrivit calculelor făcute de HotNews.ro pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Adică un român se va pensiona la fiecare două minute. Dintre aceștia, o parte vor continua să lucreze, România fiind pe ultimul loc în UE după criteriul ”pensionari care se re-angajează sau continuă să lucreze”, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
Vârsta medie la data pensionării a fost anul trecut de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbaţi decât la femei și cu 0,5 ani mai mare ȋn mediul rural decât ȋn cel urban.
Întrebați care a fost principalul motiv pentru care au continuat să lucreze, peste jumătate (54,3%) din pensionarii care au continuat să lucreze ȋn primele 6 luni de la încasarea primei pensii au spus că au nevoie de un venit suplimentar. Un alt motiv semnificativ, menționat de aproape un sfert dintre respondenți (23,7%) este acela de a se simți util.
Dintre pensionarii care fie nu lucrau, fie au ȋncetat să lucreze la data pensionării, peste 45.000 (din totalul de peste 150.000 de pensionari activi pe piața muncii) au declarat că au reȋnceput să lucreze la un moment dat, după ce s-au pensionat, motivul invocat fiind tot nevoia de bani.
Bărbații invocă mai des nevoile financiare, iar femeile dorinţa de a rămâne integrate social
Ponderea celor care au indicat ca motiv principal nevoi financiare a fost mai mare la bărbaţi și la persoanele din mediul urban. Nevoia de a se simți util sau dorinţa de a rămâne integrat social au fost mai des menţionate de femei și de persoanele din mediul rural.
Persoanele cu niveluri de studii superioare și cei cu anumite ocupații (cum ar fi managerii, muncitorii agricoli calificați și profesioniștii) au avut mai multe șanse de a continua să lucreze după ce au primit prima pensie pentru limită de vârstă.
Mai mult de jumătate (57,0%) dintre pensionarii UE lucrau cu fracțiune de normă
Ponderea persoanelor care au continuat să lucreze după ce au primit prima pensie a variat semnificativ de la o țară la alta, variind de la mai puțin de 2% în România la peste 50% în Estonia.
Reintrarea pe piața muncii a fost mai frecventă în Suedia (15,6%), Estonia (12,4%) și Finlanda (12,2%), unde ponderea pensionarilor care au continuat să lucreze a fost, de asemenea, relativ mare.
Decizia de a opri sau continua munca este influențată de nivelul de studii. Cei cu niveluri de studii superioare au șanse mai mari de a continua să lucreze (30,8%) decât cei cu niveluri de educație mai scăzute (14,5%).
Motivele pentru care oamenii lucrează cu fracțiune de normă variază. Aproape 20% dintre angajații cu normă parțială cu vârsta cuprinsă între 15-74 de ani au lucrat cu fracțiune de normă, deoarece nu și-au putut găsi un loc de muncă cu normă întreagă, fenomen denumit angajare cu fracțiune de normă involuntară.
Prevalența ridicată a angajării cu fracțiune de normă în rândul pensionarilor pentru limită de vârstă se reflectă în orele medii obișnuite de lucru, care sunt mai mici decât media generală. A apărut un model geografic clar: în nordul și centrul Europei, pensionarii pentru limită de vârstă lucrau în medie între 20 și 26 de ore pe săptămână. Cei din estul și sudul Europei au lucrat semnificativ mai mult, Bulgaria și Grecia înregistrând cele mai mari medii, 38,8 și, respectiv, 38,5 ore pe săptămână, arată datele Eurostat.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
