Patru țări europene necesită ajustări ale deficitului de circa 4% din PIB, iar România este într-o ligă separată. Necesită o ajustare enormă. 8% din PIB, chiar dacă luați cifra calculată de Comisia Europeană, tot e nevoie de o ajustare de peste 7% din PIB. Este foarte mult și se pune întrebarea dacă acest lucru este fezabil, cel puțin pe termen mediu, a spus miercuri la București Jeromin Zettelmeyer, directorul unuia din cele mai puternice think-thankuri europene pe economie și geo-economie – Institutul Bruegel.
Ceea ce contează foarte mult este fezabilitatea ajustării, în opinia lui. „Dacă e o anumită nevoie de ajustare, să zicem cinci puncte procentuale din PIB, evident, contează foarte mult dacă intenționați să faceți asta în doi ani, în patru ani sau în șapte ani. Nu ar fi posibil în doi ani. Poate ar putea fi posibil în patru ani sau în șapte ani. Deci, țineți cont de asta!”, atrage el atenția.
În opinia lui Zettelmeyer, există trei criterii de referință pentru a decide dacă este plauzibil: Ce intenționează țările să facă de fapt? Își dau seama că au o problemă? Admit că vor să o rezolve?
În România, lucrurile nu arată foarte bine, spune directorul Bruegel. ”O ajustare de 8,5% din PIB, ceea ce credem că este necesar, practic nu a fost niciodată nevoie în Europa. Este asta o problemă sau nu? Depinde de piețele financiare. Dacă piețele financiare sunt dispuse să finanțeze o ajustare mai lungă, s-ar putea să nu fie o problemă”, crede Zettelmeyer.
Beneficiul pe care îl are România este că începe de la un nivel relativ scăzut al datoriei. Deci, de fapt, are timp să facă acest lucru încet și să lase datoria să crească, dar să crească în ritmuri din ce în ce mai lente. Dar, precizează specialistul, are acest timp doar dacă piețele consideră că merită.
Ce ar trebui să facă România și apelul la FMI
Trebuie făcută o ajustare foarte ambițioasă. Piețele vă pot acorda libertatea de mișcare de care aveți nevoie. Dacă nu rămâneți pe drumul cel bun, va fi nevoie ca FMI să revină, crede șeful Institutului Bruegel.„ Încă aveți o șansă. Dar guvernul trebuie să-și arate hotărârea de a face ceva în privința deficitului”.
Dacă va apărea însă un șoc sau o criză financiară globală, singurul lucru pe care poți paria este că țările din UE care nu fac parte din zona euro vor fi testate mai mult decât cele din zona euro. Periferia e întotdeauna mai testată decât centrul, spune Zettelmeyer. „Va exista o presiune pe devalorizarea monedei. Dacă veți avea situația fiscală sub control, BNR ar putea, cu sprijinul BCE să ofere lichiditate în euro atunci când există expuneri la euro în economia românească. Să nu uităm că, dacă cursul de schimb scade, acest lucru este folositor pentru sistemul fiscal, care întotdeauna preferă o mică devalorizare”, spune expertul.
Dar există posibilitatea ca acest lucru să nu fie suficient, așa cum a fost cazul, desigur, în 2009. La începutul anului 2009, România a trebuit să se adreseze FMI și să solicite un program de asistență.„ Dacă se va întâmpla din nou, nu este nicio rușine să te afli într-o astfel de situație, mai ales dacă șocul este unul extern. Trebuie să vă asigurați că ajustarea fiscală este pe drumul cel bun și totul va fi bine”, conchide Jeromin Zettelmeyer.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
