EkoNews
Nivelul intermedierii financiare din ţara noastră este cu mult sub media europeană, a afirmat ieri Leonardo Bandea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, în cadrul unei conferinţe organizate de BNR şi Academia de Studii Economice.
Leonardo Badea a spus: “Nivelul problematic al intermedierii financiare în România este un subiect cunoscut, dezbătut pe larg, dar în continuare foarte relevant şi care îmbracă multiple valenţe. Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esenţă, încrederea care leagă economia reală de finanţare: încrederea populaţiei şi a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect şi echitabil, în interesul general; încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil şi, nu în ultimul rând; încrederea decidenţilor că mecanismele de piaţă pot susţine dezvoltarea şi progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale”.
Prim-viceguvernatorul BNR a adăugat: “România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privinţa intermedierii financiare. Totuşi, sectorul bancar din ţara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în banda cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorităţii Bancare Europene, menţionând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8 la sută din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7 la sută, în Polonia 93 la sută, în Ungaria 106,3 la sută, în Cehia 130,81 la sută, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214 la sută. Suntem, aşadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală şi de Est, la o distanţă considerabilă faţă de restul regiunii – practic, la jumătate faţă de următorul stat clasat”, a spus Leonardo Badea.
Oficialul băncii naţionale a subliniat că, volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce produsul intern brut este o variabilă de flux. “Această diferenţă de natură afectează sensibilitatea lor la şocuri economice: PIB-ul reacţionează mai rapid şi mai amplu la şocuri tranzitorii, în timp ce soldul creditului este influenţat mai ales de factori structurali sau conjuncturali, cu efecte întârziate”, a spus Leonardo Badea.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, pe termen mediu, ritmul de creştere economică al României ne-a plasat printre cele mai performante economii din regiune. “Această evoluţie a impulsionat dinamica PIB-ului şi, implicit, a afectat gradul de intermediere printr-o modificare accelerată a numitorului. Chiar dacă, concomitent, s-au înregistrat creşteri substanţiale în volumul de credite noi acordate, acestea nu au fost suficiente pentru ca stocul total de credite – şi, prin extensie, activele bancare – să ţină pasul cu viteza de creştere a economiei”, a spus Leonardo Badea.
În opinia sa, intermedierea financiară redusă din ţara noastră nu este rezultatul unei singure disfuncţionalităţi, ci exprimă un ansamblu de cauze structurale, comportamentale şi instituţionale, care trebuie înţelese în toată complexitatea lor.
“Pentru a ilustra mai clar structura elaborată a acestor mecanisme, aş dori să mă opresc, într-o primă etapă, asupra segmentului creditului ipotecar. România se distinge, în acest domeniu, prin trei trăsături particulare în contextul Uniunii Europene: (1) deţine cea mai ridicată rată de proprietari de locuinţe; (2) înregistrează o pondere semnificativă a tranzacţiilor imobiliare efectuate cu bani lichizi, în afara creditului bancar; (3) deşi poate părea surprinzător, ţara noastră se află printre statele cu cele mai scăzute preţuri la proprietăţile rezidenţiale”, a spus Leonardo Badea.
Conform prim-viceguvernatorului BNR, aceste trăsături nu reprezintă vulnerabilităţi în sine, ci pot fi interpretate ca expresii ale unei bunăstări relative – un rezultat al unor politici de locuire, al structurii sociale şi al unui comportament prudent al populaţiei.
“Totuşi, în mod paradoxal, ele limitează volumul creditului ipotecar. În acelaşi timp însă, contribuie la o formă de echilibru economic şi social”, a afirmat Badea.
Reprezentantul băncii naţionale a mai punctat că, din cauza accesului limitat la finanţarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse – capital şi forţă de muncă – care ar putea fi direcţionate spre entităţi mai productive. “Ele perpetuează o alocare ineficientă a factorilor de producţie, limitează potenţialul de creştere economică, întreţin fragilitatea şi volatilitatea ofertei şi pieţei muncii pe timp de criză”, a spus Leonardo Badea.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, numărul companiilor subcapitalizate din ţara noastră a fost în 2023 de 260 mii, o creştere cu 9 la sută faţă de anul anterior, acestea ajungând să reprezinte 31 la sută din totalul firmelor din economie.
“Există însă argumente solide care arată că sistemul bancar românesc are capacitatea să susţină o transformare calitativă a economiei, în linie cu cerinţele actuale la nivel european”, a afirmat Leonardo Badea.
Articol preluat de pe: Economie: Bursa Piata Capital
