Marți, cei 9 membri ai boardului BNR se vor întruni formal în ședință pentru a vedea ce măsuri pot fi luate pentru ca economia să nu intre în recesiune, după legea austerității, care va fi asumată azi în Parlament de către Guvern. Cei 9 membri au avut deja primele discuții cu conducerea DPM (Direcția de Politică Monetară din Banca Națională, condusă de Dorina Antohi), care le-a prezentat o analiză detaliată a economiei, sugerând și câteva scenarii de lucru.
Așa cum spunea și Guvernatorul Isărescu, tăierile de cheltuieli sunt recesioniste, iar ieșirea la liman a economiei va fi dificilă. „Reducerea asta (de cheltuieli- n.red) nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă!”.
Esențial, în opinia lui, este să fie păstrată credibilitatea politicilor pentru a avea finanțarea necesară.
„Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor acestor ajustări este altă problemă esențială, chiar dacă e de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar asta este o decizie destul de grea!”, mai spune Isărescu.
O decizie de politică monetară urmează să fie luată marți, după ședința boardului BNR. Economiștii mizează pe o păstrare a dobânzii de politică monetară- principalul instrument cu care BNR intervine în economie.
Anticipăm că mai mulți factori vor împinge inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, spun economiștii ING Bank
„Credem că Banca Națională a României își va menține rata dobânzii de politică monetară neschimbată la ședința din 8 iulie. De asemenea, ne așteptăm la o comunicare ușor agresivă, având în vedere presiunile inflaționiste vizibile pe termen scurt care vor urma. Reducerile ratelor dobânzii sunt acum o știre pentru 2026”, arată economiștii ING într-o notă transmisă investitorilor..
Odată cu pachetul fiscal anunțat recent, direcția politicii fiscale a devenit acum mai transparentă. Cu toate acestea, există încă incertitudini cu privire la impactul final al acesteia asupra inflației. Pe termen scurt, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să crească din cauza majorării facturilor la energie începând din iulie, amplificate de creșterile TVA-ului și ale accizelor începând din august, spune ING.
Per total, anticipăm că acești factori combinați vor împinge inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, care se va stabiliza probabil mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului.
Creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – un rezultat care pare acum mai plauzibil
Încrederea consumatorilor s-a deteriorat vizibil de la începutul anului, așteptările privind șomajul înrăutățindu-se și ele, în timp ce eliminarea deja anunțată a indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul viitor nu face decât să amplifice tendințele de economisire care ar trebui să urmeze în trimestrele următoare. Alte reforme care vor fi anunțate în iulie, care vizează optimizările sectorului public într-un sens mai larg, adaugă, de asemenea, un alt nivel de riscuri negative la presiunile din partea cererii, mai arată raportul.
Această dinamică ar putea împinge creșterea PIB-ului din acest an și mai aproape de stagnare. Dacă economia ar stagna în termeni trimestriali secvențiali pentru restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – un rezultat care pare acum mai plauzibil decât previziunea noastră de 0,8%.
Riscul ca economia să intre într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție pe parcursul unui an întreg nu poate fi exclus
Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să intre într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție pe parcursul unui an întreg nu poate fi exclus în totalitate.
Aceste evoluții vor amplifica probabil preocupările legate de creștere economică în rândul factorilor de decizie și nu ar fi surprinzător să vedem niște tonuri ușor moderate în viitorul comunicat de presă. Acestea fiind spuse, deocamdată, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână preocuparea dominantă.
Per total, dacă perspectivele de creștere nu se deteriorează semnificativ pe termen scurt, considerăm că actuala poziție prudentă a politicii va rămâne probabil cel puțin pe parcursul primului trimestru al anului 2026. Aceasta implică menținerea ratei cheie la un nivel constant de 6,50% și continuarea unei abordări prudente a gestionării lichidității.
Dincolo de acest punct, în funcție de evoluția decalajului de producție, BNR ar putea chiar lua în considerare luarea unor măsuri preventive pentru a susține creșterea economică – posibil înainte ca presiunile inflaționiste actuale să se diminueze complet din cauza efectelor de bază., conchid autorii raportului
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
