Ministerul Energiei a anunțat, la începutul lunii aprilie, că studiul de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), așa-numitul „Coridorul Verde”, a fost finalizat cu succes, iar rezultatele sunt pozitive. Întrebați de HotNews despre costuri și etapele următoare ale proiectului, reprezentanții ministerului spun că nu pot oferi informații.
Răspunsul Ministerului Energiei a fost că „partenerii de proiect nu pot pune la dispoziția publicului informații suplimentare față de cele difuzate deja prin comunicatele de presă transmise”.
În comunicatul din aprilie, Ministerul Energiei susținea că „Interconectorul Est-Vest intră în faza următoare”, însă nu a precizat, la solicitarea HotNews, care este aceasta.
„Relațiile de parteneriat ale părților implicate în acest proiect se desfășoară în baza unui Memorandum de colaborare care stabilește inclusiv condițiile de comunicare a informațiilor. Astfel, prin prisma prevederilor acestui memorandum, Transelectrica S.A. ne comunică faptul că niciuna dintre părțile semnatare nu are dreptul de a divulga informații din documente componente ale proiectului care includ, dar nu se limitează la, date tehnice, proiecții financiare, studii de specialitate sau informații privind capacitatea de transport, fără acordul prealabil al celorlalte părți”, a mai transmis Ministerul Energiei.
Ce știm despre proiectul „Coridorul Verde”
Proiectul este dezvoltat de compania de stat Transelectrica alături de companiile TAQA (Abu Dhabi National Energy Company PJSC), Meridiam (Franța), Fluor (SUA) și E-INFRA (România). Acesta vizează construirea unui cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu, care va traversa Marea Neagră.
Cablul va conecta, prin Marea Neagră, România și Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria și Azerbaidjan. În luna ianuarie, a fost înființată o companie de tip joint venture, iar asociații fondatori sunt Transelectrica, JSC Georgian State Electrosystem (Georgia), „AZERENERJII” OJSC (Azerbaidjan) și MVM Energy (Ungaria), fiecare având câte o participație de 25%.
Compania se numește Geco Power Company – Green Energy Corridor Power Company SRL și are sediul în București. Administratorii companiei sunt Florin Stanciu (România), Attila Bally (Ungaria), Mammadov Farhad (Azerbaidjan) și Zviad Gachechiladze (Georgia).
Studiul de fezabilitate a fost făcut de firma de consultanță italiană CESI. Azerbaidjan a fost cea care a contractat firma italiană, în numele semnatarilor Acordului privind proiectul, fiind transferat către compania de proiect.
În septembrie 2024, reprezentanții guvernelor și ai operatorilor de transport energie din cele patru țări (România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia) s-au întâlnit la Palatul Victoria, pentru a semna un acord privind Coridor Verde.
Rețea de interconectare de la Marea Neagră până la Marea Nordului
Din declarațiile publice ale actualului ministru al energiei, Sebastian Burduja, cablul submarin de înaltă tensiune în curent continuu se va întinde pe 1.200 km, va traversa Marea Neagră, conectându-se cu Georgia, și va costa aproximativ 3,5 miliarde de euro. Nu este clar dacă această sumă reprezintă întreg proiectul sau doar ce se întinde pe teritoriul României.
Traseul planificat va lega Marea Neagră de granița de vest a României, trecând prin București, și se va conecta cu rețelele energetice din Ungaria și alte state europene, arată Ministerul Energiei.
Pe teritoriul României, pentru construirea cablului va fi folosită infrastructura existentă, precum cele ale conductelor de gaze BRUA și Tuzla-Podișor. „Această abordare permite reducerea semnificativă a timpului necesar pentru obținerea avizelor, scăderea costurilor și diminuarea impactului asupra mediului. Este o soluție inteligentă și eficientă, care valorifică activele deja disponibile și poate reprezenta un model pentru investițiile viitoare din domeniul energetic”, susține Ministerul Energiei.
Interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu va permite transportul de energie verde, inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră, către consumatori din țară și din alte state europene. „Totodată, va permite României să beneficieze de energie verde produsă în Azerbaidjan atunci când în SEN avem deficit”, mai arată Ministerul Energiei.
Potrivit acestuia, proiectul este compatibil cu alte inițiative europene de infrastructură, precum SuedLink sau NordLink, urmând să contribuie la formarea unei rețele energetice interconectate de la Marea Neagră până la Marea Nordului.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
