Aproape două treimi dintr-un eșantion format preponderent din clasa de mijloc urbană, educată și digitalizată, nu reușește să răspundă corect la jumătate dintre întrebările de bază privind concepte precum inflația, dobânda compusă sau diversificarea riscului, arată rezultatele unui raport despre alfabetizarea financiară.
Există o discrepanță clară între cunoașterea teoretică („ce este”) și cea aplicată („ce faci cu”), spun autorii „Raportului privind alfabetizarea financiară 2025”, realizat de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry.
Raportul a fost realizat în luna aprilie 2025, utilizându-se metoda CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing), o tehnică modernă care permite colectarea datelor online, prin intermediul unui chestionar auto-administrat de către respondenți. Datele au fost colectate prin intermediul panelului online DaedalusOnline, administrat de compania de cercetare de piață Eurodata Management, iar eșantionul inițial a cuprins 1378 accesări totale, dintre care au fost validați 1303 de respondenți. Ulterior, datele au fost supuse unui proces de calibrare, rezultând un eșantion final ponderat de 1244 de persoane. Marja de Eroare: Pentru eșantionul final marja maximă de eroare calculată este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Oamenii știu că prețurile cresc, dar nu știu cum să-și protejeze puterea de cumpărare, ceea ce duce la erodarea economiilor păstrate în numerar sau în conturi curente cu dobânzi zero.
Nivelul de cunoaștere a conceptelor de investiții este extrem de redus. Deși majoritatea înțeleg ce este o acțiune, concepte precum obligațiunile și indicii bursieri sunt înțelese de doar o treime din populație. Frecvența ridicată a răspunsului „Nu știu” poate explica aversiunea generală față de piața de capital și preferința copleșitoare pentru depozite bancare, mai arată documentul.
O majoritate covârșitoare poate calcula corect ce înseamnă o reducere procentuală și un procent de economisire, ceea ce, în opinia specialiștilor, indică faptul că dificultățile financiare nu provin dintr-o incapacitate fundamentală de a face calcule simple, ci din aplicarea acestora.
În înțelegerea inflației și a dobânzii se observă un decalaj frapant
În timp ce aproape 90% dintre respondenți pot defini corect inflația și pot calcula o dobândă simplă, performanța scade dramatic atunci când sunt necesare decizii practice. Doar 41% aleg metoda corectă de protecție împotriva inflației, iar înțelegerea dobânzii compuse, un concept esențial pentru acumularea de capital pe termen lung, este prezentă la puțin peste jumătate dintre respondenți.
Riscul și randamentul este, poate, cea mai problematică arie. Răspunsurile la întrebările care testează înțelegerea relației dintre risc și randament sunt adesea contradictorii și indică o confuzie generalizată. Deși majoritatea identifică corect depozitele ca fiind sigure, ei eșuează în a identifica sursele de randament superior pe termen lung sau în a evalua corect riscurile. Această incapacitate de a evalua riscul este un obstacol major în calea diversificării portofoliilor și a participării la piața de capital.
În rândul tinerilor, se conturează un fenomen paradoxal
Generația tânără (18-29 ani), în special cea din mediul urban, demonstrează o familiaritate ridicată cu produsele financiare digitale. Datele din sondaj indică o adopție semnificativă a aplicațiilor de tip fintech și chiar o expunere la active speculative precum criptomonedele.
Această aparență de sofisticare digitală este însă înșelătoare, atrag atenția autorii raportului. Aceeași generație înregistrează lacune semnificative în înțelegerea conceptelor fundamentale precum dobânda compusă, diversificarea riscului sau evaluarea pe termen lung.
Se creează astfel „paradoxul digitalului impulsiv”: o generație care este foarte activă financiar din punct de vedere tranzacțional, dar care este fundamental nepregătită să înțeleagă riscurile pe care și le asumă.
Utilizarea unui instrument nu echivalează cu înțelegerea mecanismului său. Această discrepanță între competența tehnologică și cea financiară îi face pe tineri deosebit de vulnerabili la volatilitatea piețelor, la scheme de fraudă sofisticate și la luarea unor decizii de investiții bazate pe trenduri de pe rețelele sociale, mai degrabă decât pe o analiză fundamentală, spun autorii studiului.
Educația financiară destinată tinerilor trebuie să le vorbească pe limba lor, folosind canalele digitale pe care aceștia le frecventează, dar cu un scop clar: acela de a „traduce” principiile financiare atemporale în contextul instrumentelor moderne pe care ei le utilizează deja.
Banca este percepută preponderent drept o sursă de îndatorare
Prin analiza asocierilor libere pe care respondenții le-au realizat cu conceptul „Bancă” autorii studiului spun că oamenii percep instituțiile bancare mai ales prin prisma relațiilor tranzacționale și de cost.
Analiza calitativă a asocierilor spontane (top-of-mind) cu termenul „bancă” dezvăluie o imagine publică dominată de funcționalitate și, mai ales, de costuri. Banca este percepută preponderent ca o sursă de îndatorare și ca un centru de cost, nu ca un partener pentru prosperitate. Sentimentul general este, așadar, unul înclinat spre neutru-negativ, arată raportul.
Banca este o utilitate funcțională, dar nu neapărat dezirabilă, iar costurile asociate reprezintă o sursă primară de frustrare. Termenii pozitivi, precum „siguranță”, deși valoroși, sunt rari și nu reușesc să contrabalanseze greutatea percepțiilor de cost și a neîncrederii.Percepția că băncile comerciale sunt „companii oneste, legitime, necesare” a crescut cu 21,4 puncte procentuale, ajungând la 55,3%. Dar percepția că sunt „în general, țepari” s-a prăbușit de la 12,6% la doar 4,0%.
În opoziție, Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-urile) rămân „oaia neagră” a sistemului. Deși notorietatea lor a crescut, percepția negativă s-a consolidat: 28,1% le consideră „țepari”, iar 26,8% cred că „profită de hibe legislative”.
Limitările raportului: Autorii precizează în document că eșantionul este „reprezentativ pentru populația digitalizată din România, preponderent clasa de mijloc urbană, educată și activă profesional”.
Această definiție are implicații majore asupra interpretării rezultatelor și limitează generalizarea acestora la nivelul întregii populații a țării. Din punct de vedere socio-demografic, populația studiată reprezintă 62.7% din populația generală a țării, ~70% din populația activă și este responsabilă de producerea a cel puțin 75% din PIB-ul României.
Această focalizare pe un segment specific generează un „efect de halo” metodologic. Prin construcție, eșantionul exclude segmentele de populație care sunt, cel mai probabil, cele mai vulnerabile din punct de vedere financiar: populația din mediul rural, persoanele cu un nivel scăzut de digitalizare, cele cu venituri mici și un nivel de educație inferior. Aceste grupuri se confruntă, fără îndoială, cu provocări financiare mult mai mari decât cele reflectate în acest studiu.
Prin urmare, concluziile prezentate, deși valide și robuste pentru stratul social analizat, oferă o imagine inerent optimistă a realității financiare naționale, notează autorii documentului.
Citește aici Raportul integral
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
