Rata inflației, măsurată prin intermediul Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) și transmisă joi de Institutul Național de Statistică, a fost de 5,5% în luna mai, creșterea fiind generată de scumpirile la fructe (creștere de 18%), legume, citrice și de costurile călătoriei cu trenul.
În luna anterioară, aprilie, inflația stagnase la 4,9%.
Pe metodologia europeană, care calculează un Indice Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) care să poată compara scumpirile între statele europene, inflația din România a fost de 5,4%.
Banca Națională a României a modificat în urcare prognoza de inflație atât pentru finalul acestui an, de la 3,8% la 4,6%, cât și pentru sfârșitul lui 2026, de la 3,1% la 3,4%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că și această prognoză se poate modifica.
”Problemă majoră este deficitul public: cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Vom conlucra cu noul guvern și vom găsi soluțiile optime, să ducem treptat inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată, a deficitului public, fără să avem recesiune economică”, a spus Mugur Isărescu în luna mai, la lansarea Raportului privind inflația.
Dacă printre măsurile de corecție fiscală va fi și creșterea TVA, am putea vedea o rată a inflației de 6% sau peste, spun analiștii bancari.
Oamenii supraestimează inflația
Oamenii tind să creadă că inflația a fost mai mare decât sugerează statisticile oficiale. În SUA, consumatorii percep inflația ca fiind cu aproape 1 punct procentual mai mare decât estimările oficiale, scrie Financial Times.
Dar indicii mai bune sunt cele din sondajul Comisiei Europene pentru consumatori.
BCE a monitorizat percepțiile asupra inflației din 2004, după o perioadă dificilă în primii ani ai monedei unice. Oamenii erau convinși că firmele au folosit trecerea la euro pentru a crește prețurile. Oamenii din țările zonei euro cred (în mod greșit, desigur) că prețurile cresc în medie cu 4,9 puncte procentuale mai mult decât în realitate.
6 lucruri de știut despre cum percepem inflația
1. Potrivit unor sondaje, oamenii acorda o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care scad. Iar majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.
2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. E vorba de prețurile la benzina, paine, biletele de transport in comun.
3. Cheltuielile cu cardul sunt mai putin percepute.
4. Inflatia „personala” contează! Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simti” o rata a inflatiei care este mai mare decat cei care merg cu transportul în comun.
5. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.
Cercetările efectuate de Oleg Korenok, David Munro și Jiayi Chen au încercat să cuantifice într-un studiu făcut pe 27 de state (din păcate nu și pentru România) punctele critice de la care oamenii încep să acorde atenție inflației. Ei constată că atunci când inflația crește, există „praguri de atenție” de la care internetul se încinge în multe țări. Iar asta se întâmplă în jurul unei inflații de 3%.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
