„România a înregistrat o creștere medie de 3,6% în ultimii zece ani, o performanță superioară celei din majoritatea țărilor din regiune. Singura excepție este Polonia, cu 3,7%, în timp ce restul țărilor se situează sub 3%”, a spus marți CEO-ul CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, la conferința The Economist 2025 desfășurată la București.
El admite că există un cost asociat acestei creșteri, vizibil în deficitul comercial și în impactul acestuia asupra economiei. Practic, România a umflat pompa economiei cu mușchii altora, consumul – motorul creșterii economiei- fiind făcut prin importuri.
„Totuși, creșterea economică există. Acesta este contextul în care trebuie să privim prezentul și viitorul României. Dar trebuie să înțelegem că odată ajunși înaintea altora, principala noastră preocupare trebuie să fie cum să ne menținem acest avans”, crede CEO-ul CITR.
În opinia lui, principalele riscuri țin de fragilitatea economiei noastre, dependente de alte economii cum e Germania, dar și de structura companiilor românești.
„Pentru 2024, unele instituții prognozează o creștere economică sub 1%. Sperăm ca acest lucru să fie doar o fluctuație temporară, având în vedere media de 3,6%, dar trebuie să rămânem conștienți că România încă încearcă să reducă decalajele față de economiile dezvoltate”, spune Cîrlănaru.
Principalul partener comercial al României este Germania, ceea ce înseamnă că economia noastră este direct influențată de evoluția economiei germane. „Există multe companii în România care sunt puternic dependente de unul sau doi clienți din industria germană, iar chiar și o reducere parțială a producției în Germania poate duce la închiderea completă a unor fabrici din România. Anul trecut, în activitatea noastră de restructurare, am văzut cazuri în care companii stabile au ajuns la zero venituri după ce și-au pierdut clientul principal”, a spus la conferința The Economist CEO-ul CITR.
Acesta a vorbit și despre faptul că peste un sfert dintre companiile de impact din România nu sunt profitabile și de nevoia României de a-și diversifica sursele de finanțare. Numai că investițiile străine directe (FDI) au scăzut de la 6,8 miliarde € în 2023 la 5,7 miliarde € în 2024, reprezentând doar 1,6% din PIB. Și nici fondurile de private equity nu stau strălucit; în Europa Centrală și de Est, doar 1% din investițiile de private equity ajung în România, majoritatea banilor rămânând în Europa de Vest. „Pentru a atrage mai mult capital, este esențial să avem politici care să stimuleze investițiile și să oferim o piață competitivă pentru investitori”, mai spune Cîrlănaru.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
