Consiliul EcoFin – din care fac parte miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre UE – a adoptat vineri decizia prin care constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. „Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare”, arată documentul.
Cu alte cuvinte, în cel mai scurt timp România trebuie să vină cu propuneri concrete și credibile prin care derapajul bugetar să fie adus sub control.
„România continuă să înregistreze deficite publice ridicate”
Consiliul a lansat o procedură de deficit excesiv (DPEE) împotriva României în 3 aprilie 2020, pentru a pune capăt deficitului său excesiv, se mai arată în decizia publicată vineri.
„Cu toate acestea, România continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate. Prin urmare, astăzi, Consiliul a adoptat o nouă decizie prin care constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare”, se mai spune în document.
Comisia estima în primăvara anului 2025, că Guvernul va face cheltuieli nete în 2025 cu 5,4% în 2025, peste limita maximă recomandată de 5,1%. Raportat la PIB, abaterea dintre rata de creștere a cheltuielilor nete prevăzută pentru 2025 și limita maximă recomandată se ridică la 0,1% din PIB, s emai arată în documentul publicat vineri.
De asemenea, luând în considerare anii 2024 și 2025 împreună, rata de creștere a cheltuielilor nete este de 26,4%, peste creșterea maximă recomandată de 20,2%. Raportată la PIB, abaterea dintre creșterea cumulativă a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare măsură de creșterea ridicată a cheltuielilor curente publice în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a fondului de salarii din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile), se mai arată în decizia EcoFin
Din cauza ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul public general al României a crescut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023 și cu mult peste nivelul planificat de 7,9% din PIB notificat de România în toamna anului 2024.
„Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 prevăd că deficitul public general va scădea la 8,6% din PIB în 2025. Scăderea preconizată a deficitului în 2025 reflectă în principal implementarea unui pachet de consolidare fiscală care a inclus o înghețare nominală a salariilor și pensiilor și unele măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate diferitelor sectoare”, spun autorii documentului
Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal nu a intrat în vigoare conform recomandării Consiliului. Raportul datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 și este proiectat de Comisie să crească la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, determinată de deficitele publice ridicate.
Este esenţial ca măsurile să fie trimise în timp util la Bruxelles pentru a trece de comisiile tehnice
Lista cu măsuri, asupra cărora Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan nu au reușit până acum să se pună de acord, a făcut ca deplasarea la Bruxelles a secretarului de stat din Finanțe Alin Andrieș să nu aibă obiect. Pentru a fi evaluate, măsurile trebuiau adoptate prin ordonanţă sau lege şi apoi trimise la Bruxelles.
Consiliul Ecofin este alcătuit din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre. Tanczos Barna, ministrul de Finanțe în exercițiu nu s-a deplasat, lăsându-l pe secretarul de stat Andrieș să facă deplasarea. „Nu merg la Bruxelles pentru că nu eu voi fi ministrul Finanțelor”, le-a spus miercuri Tanczos Barna jurnaliștilor.
„La ECOFIN, pe ordinea de zi există un punct în care se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Şi aici, în cazul României, după cum ştiţi, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situaţia. Vineri nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat şi legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României”, a explicat Alin Andrieş la Digi 24.
Măsurile care urmau să fie discutate, cuprindeau tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe și impozite care să aducă mai mulți bani la buget pentru a corecta dezechilibrul bugetare extrem de sever.
Este esenţial ca măsurile să fie trimise în timp util la Bruxelles pentru a trece de comisiile tehnice astfel încât să ajungă pe masa EcoFin pe 8 iulie, întrucât în august și septembrie sunt așteptate evaluările agențiilor de rating, țara noastră fiind la un pas de a coborî în categoria de țară nerecomandată pentru investiții.
O evaluare bună la EcoFin de pe 8 iulie, care să constate că noile măsuri luate de România sunt eficiente şi suficiente pentru a ţine deficitul în traiectoria asumată, ar poziţiona România bine pentru evaluările agenţiilor de rating
Reprezentanţi şi lideri ai PSD, PNL, USR şi UDMR au discutat în ultimele săptămâni posibile măsuri care să fie adoptat de către un guvern format de o coaliţie a celor patru partide. Discuţiile tehnice nu au dus la rezultate concrete, în mare fiecare partid adăugând pe listă propriile propuneri. Săptămâna aceasta, deşi păreau că discuţiile se apropie de un acord, cu susţinerea lui Ilie Bolojan, preşedintele PNL, ca premier, demersurile pentru fomarea noului guvern au intrat din nou în impas după ce Bolojan şi preşedintele României, Nicuşor Dan, nu s-au înţeles asupra includerii majorării TVA în pachetul cu măsuri care ar urma să fie adoptat pentru stabilizarea bugetului. Dan nu are atribuţii în stabilirea politicii fiscale, acestea aparţinând Guvernului şi Parlamentului, dar a promis în campania electorală că în mandatul său nu va creşte TVA.
Cum funcționează Consiliul Ecofin?
Consiliul Ecofin este alcătuit din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre. La reuniuni participă și membrii relevanți ai Comisiei Europene.
În plus,se ocupă de stabilirea bugetului anual al UE,are sesiuni specifice ale Consiliului Ecofin, la care participă miniștrii bugetului din statele membre și comisarul european responsabil cu programarea financiară și bugetul.
Consiliul Ecofin se întrunește, în general, o dată pe lună.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare, denumit Consiliul Ecofin, este responsabil pentru politică economică; probleme fiscale; piețele financiare și mișcările de capital și de relațiile economice cu țările care nu fac parte din UE.
De asemenea, stabilește bugetul anual al UE și se ocupă de aspecte juridice și practice legate de moneda unică, euro.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
