Datoria guvernamentală a României a scăzut în luna iunie 2024 la 860,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 51,4% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această scădere, de la 862,34 miliarde lei înregistrate în luna mai (51,5% din PIB), reflectă o ușoară îmbunătățire a gestionării datoriei publice, în contextul eforturilor autorităților de a controla nivelul împrumuturilor și de a menține stabilitatea financiară.
Structura datoriei publice
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale este formată din titluri de stat, care la finalul lunii iunie reprezentau 720,88 miliarde lei. Împrumuturile contractate se ridicau la aproximativ 123,67 miliarde lei. Datoria pe termen mediu și lung, adică cea care reprezintă obligații de rambursare în perioade mai mari de un an, a scăzut la 809,13 miliarde lei, comparativ cu luna mai, când se situa la 810,61 miliarde lei. În același timp, datoria pe termen scurt a coborât de la 51,73 miliarde lei la 50,99 miliarde lei.
Cea mai mare parte a acestei datorii este contractată în lei (402,65 miliarde lei), urmată de datorii în euro (371,38 miliarde lei echivalent) și în dolari americani (aproximativ 84,95 miliarde lei echivalent). Administrația publică centrală deține cea mai mare pondere din această datorie, cu 838,53 miliarde lei, o scădere față de luna precedentă, când era de 840,8 miliarde lei. În același timp, administrațiile publice locale au o datorie cumulată de 21,6 miliarde lei, în creștere ușoară față de luna mai.
Datoria externă și cea internă
Datoria publică internă a României s-a ridicat în luna iunie la 415,2 miliarde lei, echivalentul a 24,8% din PIB. Aceasta include datoria contractată de administrația centrală (398,2 miliarde lei) și de cea locală (17 miliarde lei). În ceea ce privește datoria externă, aceasta s-a situat la 444,9 miliarde lei, sau 26,6% din PIB, fiind majoritar contractată de administrația centrală (440,3 miliarde lei), restul fiind datorii ale administrațiilor locale.
Semnificația scăderii datoriei
Scăderea datoriei guvernamentale în iunie poate fi interpretată ca un semnal pozitiv pentru economia României. Aceasta indică o gestionare prudentă a împrumuturilor publice și o stabilizare a finanțelor guvernamentale, în contextul încercărilor de a reduce presiunile asupra bugetului de stat. De asemenea, scăderea datoriei ca procent din PIB reflectă o îmbunătățire relativă a performanțelor economice, ceea ce poate contribui la creșterea încrederii investitorilor internaționali și la îmbunătățirea ratingului de credit al țării.
Cu toate acestea, România continuă să se confrunte cu provocări legate de sustenabilitatea fiscală, în special în contextul instabilității economice la nivel global. Împrumuturile externe continuă să reprezinte o proporție semnificativă din datoria guvernamentală, iar variațiile cursului de schimb pot afecta capacitatea de rambursare a datoriei în valută.
Perspective și provocări
Menținerea datoriei publice sub control va fi esențială în perioada următoare, pe măsură ce România își propune să gestioneze eficient deficitul bugetar și să continue investițiile în infrastructură și alte sectoare esențiale. Politicile fiscale și monetare vor trebui coordonate eficient pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
Scăderea datoriei guvernamentale la 860 miliarde lei și reducerea sa ca procent din PIB la 51,4% reprezintă un pas important pentru consolidarea stabilității economice. Cu toate acestea, menținerea acestui trend pozitiv va depinde în mare măsură de gestionarea eficientă a politicilor economice în următorii ani și de capacitatea autorităților de a răspunde provocărilor externe.
Antonius Magerescu
