România riscă plata unor „sancțiuni pecuniare considerabile”, dacă nu va adopta „în cel mai scurt timp” modificările la legislația RCA în acord cu o directivă europeană privind asigurarea de răspundere civilă auto, avertizează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-o scrisoare către Parlament. Dacă va sesiza Curtea Europeană de Justiție, Comisia Europeană poate cere ca România să plătească o sumă forfetară de minimum 1,6 milioane de euro și penalități cuprinse între 1.750 de euro și peste 105.000 euro pe zi de întârziere, avertizează MAE.
- Una dintre principalele schimbări netranspuse în legislație este aceea că păgubiții unui asigurător aflat în faliment vor putea cere daune de peste 500.000 de lei, cât este limita în prezent.
- În plus, persoanele grav rănite sau rudele persoanelor decedate în accidente auto acoperite prin RCA-ul unor firme în faliment precum Euroins și City Insurance ar putea avea prioritate la plata cererilor de despăgubire de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
În scrisoarea transmisă Camerei Deputaților, Ministerul Afacerilor Externe amintește că România se află în procedură de infringement pentru că nu a transpus în termen Directiva UE 2021/2118 și este în etapa avizului motivat, ultima a fazei precontencioase, înainte ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție (CJUE).
Termenul de răspuns la avizul motivat, astfel cum a fost prelungit la cererea autorităților române, se împlinește la 14 aprilie 2025.
Două proiecte de legi care transpun modificările RCA ar fi trebuit adoptate până la 31 martie 2025
Guvernul a inițiat două proiecte de legi pentru transpunerea în legislație a modificărilor RCA prevăzute de Directiva UE, proiecte care au fost adoptate de Senat și se află spre dezbatere la Camera Deputaților (for decizional) din primăvara anului trecut, arată MAE.
Cele două proiecte de legi sunt:
- PL-x nr. 216/2024 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto
- PL-x nr. 192/2024 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor
„Proiectele menționate au fost înregistrate la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională a Parlamentului, la data de 2 aprilie 2024, respectiv la data de 25 martie 2024. Ele s-au aflat pe ordinea de zi a plenului acestei camere pentru mai multe ședințe succesive, nefiind înregistrate progrese din luna decembrie 2024. În acest context, amintim că, potrivit solicitării de prelungire a termenului, transmise Comisiei, cele două proiecte ar trebui să fie adoptate până la finalul lunii martie 2025. Potrivit aceleiași solicitări, până la 14 aprilie 2025, autoritățile române ar trebui să asigure notificarea către instituția UE a actelor normative publicate în Monitorul oficial al României, alături de tabelul de concordanță aferent Directivei UE 2021/2118”, semnalează MAE.
Ce sancțiuni riscă România dacă nu va modifica legislația RCA până pe 14 aprilie 2025
În acest context, MAE atenționează că termenul de conformare este 14 aprilie 2025, iar dacă România va fi reclamată la Curtea de Justiție a UE, aceasta este data la care se va raporta instanța pentru a stabili existența unei încălcări a dreptului UE.
Dacă acest lucru se va întâmpla, România riscă să plătească în continuare o sumă forfetară, dacă ar transpune în legislație complet modificările RCA după momentul la care instanţa UE a fost sesizată, avertizează MAE.
„Date fiind cele prezentate, transpunerea integrală a Directivei _(UE) 2021/2118 trebuie urgent finalizată. În caz contrar, există probabilitatea ca o sesizare a CJUE să aibă loc până la jumătatea anului 2025, iar riscul de impunere a unor sancţiuni pecuniare considerabile în sarcina statului român este foarte mare.
În acest context, vă adresăm rugămintea de a sprijini Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu respectarea competenţelor instituţiei dumneavoastră, astfel încât proiectele de legi mai sus menţionate să poată fi adoptate de Parlament în cel mai scurt timp”, mai scrie MAE.
Prelungirea plafonării prețurilor RCA, motivată și de lipsa adoptării celor două proiecte de lege
Lipsa adoptării de către Parlament a unor modificări la legislația RCA a fost invocată în mod constant de Guvern pentru prelungirea măsurii de plafonare a prețurilor RCA, încă din primăvara anului 2023 după falimentul declanșat la Euroins, fostul lider RCA la care erau asigurate peste 3 milioane de mașini.
Cele mai multe dintre schimbările propuse de ASF se regăsesc în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (PL-x nr. 216/2024).
Principalele modificări propuse sunt:
- șoferii care circulă fără RCA ori nu-și duc mașina într-un spațiu privat când au asigurarea suspendată riscă amenzi de 15 ori mai mari.
- păgubiții RCA nu vor mai putea primi în avans de la asigurători decât maxim 400 de euro pentru reparațiile în regie proprie a mașinilor avariate.
- modificări la sistemul Bonus-Malus, astfel încât să se țină cont și de alte criterii atunci când se stabilesc reduceri sau majorări ale primelor de asigurare, precum: natura și severitatea prejudiciilor produse pentru care s-au achitat despăgubiri, respectiv vătămări corporale sau decese; conducerea vehiculelor sub influenta băuturilor alcoolice si/ sau a substanțelor cu efect psihoactiv; oferirea unor informații false la momentul semnării contractului RCA; contravențiile si sancțiunile primite în legătură cu încălcarea regulilor de circulație rutiera ce au dus la suspendarea permisului de conducere.
- introducerea franșizei în cazul RCA (pe modelul asigurării facultative CASCO). Șoferii vor putea opta pentru plata unei sume fixe – franșiză, negociată cu asigurătorul, atunci când își fac asigurarea obligatorie auto pentru a beneficia de un preț mai mic la RCA. Dacă nu fac accident, se bucură de reducerea de preț, însă dacă produc o daună vor achita către asigurător suma negociată în polița RCA pentru plata despăgubirii.
- șoferii vor putea plăti polițele RCA în rate lunare, trimestriale sau semestriale.
Al doilea proiect de lege care transpune Directiva UE vizează modificarea şi completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
Una dintre principalele schimbări este aceea că păgubiții unui asigurător aflat în faliment vor putea cere daune de peste 500.000 de lei, cât este limita în prezent.
În plus, persoanele grav rănite sau rudele persoanelor decedate în accidente auto acoperite prin RCA-ul unor firme în faliment precum Euroins și City Insurance ar putea avea prioritate la plata cererilor de despăgubire de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
