În 2024, România a avut 4,9 milioane pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.581 lei (o creștere de 22,1% față de anul precedent), a transmis vineri Institutul Național de Statistică. Raportul dintre pensia netă şi salariu a fost de circa 54%.
La nivel național, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 pensionari la 10 salariați.
Acest raport prezintă variații mari între județe: de la numai 4 pensionari la 10 salariați în București și în județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în județul Vaslui și 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.
Chiar și nivelul pensiei nete a variat mult, diferența dintre județele cu cele mai mici și, respectiv, cele mai mari pensii fiind de 1.251 lei.
Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele: Botoșani (1.946 lei), Vrancea (1.969 lei), Giurgiu (1.976 lei) și în Vaslui (1.998), iar cele mai mari valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele: Hunedoara (3.197 lei), Municipiul București (3.115 lei), Gorj (2.896 lei) și Brașov (2.892 lei).
Potrivit unui Raport al European Pensions, Ungaria și România se vor confrunta cu unele dintre cele mai mari provocări până în 2060, cu rate de dependență depășind 90%.
Vârsta medie la data pensionării a fost anul trecut de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbaţi decât la femei și cu 0,5 ani mai mare ȋn mediul rural decât ȋn cel urban.
Femeile ies anticipat la pensie ȋn mai mare măsură decât bărbaţii. Una din cinci femei s-a pensionat anticipat, faţă de un bărbat din 7
Au continuat să lucreze în următoarele 6 luni de la încasarea primei pensii circa 20.600 de pensionari, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time, conform publicației INS „Pensii și participarea pe piața muncii”, consultată de HotNews.ro.
Sigur că banii au fost principalul motiv pentru reangajare, dar vestea bună e că rata sărăciei la grupa de vârstă 65 de ani și peste ne situează pe o poziție relativ decentă în Europa, potrivit datelor Eurostat.
Întrebați care a fost principalul motiv pentru care au continuat să lucreze, peste jumătate (54,3%) din pensionarii care au continuat să lucreze ȋn primele 6 luni de la încasarea primei pensii au spus că au nevoie de un venit suplimentar. Un alt motiv semnificativ, menționat de aproape un sfert dintre respondenți (23,7%) este acela de a se simți util.
Dintre pensionarii care fie nu lucrau, fie au ȋncetat să lucreze la data pensionării, peste 45.000 au declarat că au reȋnceput să lucreze la un moment dat, după ce s-au pensionat, motivul invocat fiind tot nevoia de bani.
Bărbații invocă mai des nevoile financiare, iar femeile dorinţa de a rămâne integrate social
Ponderea celor care au indicat ca motiv principal nevoi financiare a fost mai mare la bărbaţi și la persoanele din mediul urban. Nevoia de a se simți util sau dorinţa de a rămâne integrat social au fost mai des menţionate de femei și de persoanele din mediul rural.
De asemenea, mai mulți bărbați se pensionează înainte de a împlini 55 de ani decât femei, mai arată cercetarea INS.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
