Românii care au drepturi de autor și pentru care firmele plătesc sub 10% la net sunt aproape la fel de mulți precum angajații din IT, ale căror facilități fiscale au fost anulate 

Pentru venitul net pe carte de muncă de 5.000 lei, firma achită  8.740. Pentru venitul net pe drepturi de autor de 5.000 lei, firma achită  5.319. 

Un număr de 95.178 de persoane fizice au declarat venituri din drepturi de proprietate intelectuală în anul 2024, potrivit unui răspuns al Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), transmis la solicitarea HotNews. Redacția a vrut să vadă câți oameni din România sunt plătiți pe drepturi de autor și câte contracte există.

Comparativ, numărul angajaților din IT care, până în 2024, au beneficiat de facilități fiscale  a fost de 128.000 de angajați, potrivit datelor patronatului industriei românești de software, ANIS, transmise pentru StartupCafe. Cei  din sectorul IT au avut, până anul trecut, scutire de impozit pe venit. 

Facilitățile pe drepturi de autor sunt importante. În cazul în care persoana respectivă are și venituri salariale (carte de muncă în altă firmă) sau pensii, firma care plătește drepturi de autor are un cost total de 5.319 lei la 5.000 de lei net pentru creator, față de 8.740 lei cât are costuri de companie pentru un angajat pe carte de muncă.

Cine intră la drepturile de autor

Sunt însă mai multe condiții: creatorii trebuie să deruleze o activitate independentă, aplicându-se un set de criterii prin care se determină dacă sunt, cu adevărat, independenți.

Conform inițiatorilor legii, facilitățile pentru drepturi de autor sunt oferite mai multor profesii creative, oameni care nu se pot baza pe venituri constante. 

Aici intră scenariștii, jurnaliștii care nu sunt angrenați în redacții, muzicienii, sculptorii și artiștii în general, o parte a celor din industria publicității, dar și autorii unor studii. 

Aceștia creează opere originale, iar contractele pe drepturi de autor le permit să valorifice aceste creații fără a fi angajați în mod permanent. Pot fi plătiți pe drepturi de autor și cei din industriile digitale, cum ar fi web designeri, graficieni, dar și cercetătorii și autorii de lucrări științifice. În general, freelancerii și consultanții independenți.

ANAF: Nu e cunoscut numărul de contracte, ci doar de persoane

„Menţionăm că sistemul declarativ actual nu permite extragerea numărului de contracte încheiate de către persoanele fizice pentru drepturi de autor”, au spus reprezentanții ANAF pentru HotNews. 

Ce înseamnă asta? Nu se poate afla câte contracte activează în total, ci doar câte persoane raportează venituri din astfel de surse: 95.178 de oameni au declarat drepturi intelectuale.

Informațiile au fost extrase de Centrul Naţional pentru Informații Financiare din formularele D212 „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” şi D112 „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, se mai arată în răspunsul ANAF.

Care este diferența dintre contractul individual de muncă și cel pentru drepturi de autor

Contractul individual de muncă (CIM), reglementat de Codul Muncii, stabilește o relație de subordonare între angajat și angajator. Prin acest contract, angajatul prestează muncă în schimbul unui salariu, conform unui program și unor sarcini stabilite de angajator. Activitatea desfășurată este regulată, cu atribuții clare, de obicei zilnic.

Pe de altă parte, contractul de drepturi de autor, reglementat de Legea nr. 8/1996, presupune cesiunea drepturilor patrimoniale asupra unei opere originale, cum ar fi texte, fotografii, muzică sau programe informatice. 

În acest caz, nu există o relație de subordonare, iar autorul lucrează independent, fără coordonare directă din partea beneficiarului. Activitatea este ocazională sau unică, având ca obiect crearea unei opere intelectuale originale.

Din punctul de vedere al drepturilor sociale, CIM oferă angajatului concediu de odihnă plătit, concediu medical, contribuții pentru pensie și sănătate, asigurare pentru șomaj și vechime în muncă. 

În schimb, contractul pe drepturi de autor nu asigură automat aceste beneficii; contribuțiile sociale se plătesc doar dacă veniturile autorului depășesc un plafon anual echivalent cu 12 salarii minime brute și nu sunt acordate concedii, șomaj sau vechime în muncă.

Ce se întâmplă fiscal

Din punct de vedere fiscal, ambele tipuri de contract sunt supuse unui impozit pe venit de 10%. Totuși, în cazul CIM, contribuțiile sociale sunt reținute automat și includ CAS (25%), CASS (10%), contribuția la șomaj și la concedii medicale. Pentru contractele de drepturi de autor, impozitul este de 10%, iar contribuțiile sociale (CAS și CASS) se achită doar dacă venitul depășește plafonul anual. Nu se plătesc contribuții pentru șomaj sau concedii medicale.

Legislația în vigoare acordă persoanelor care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală posibilitatea de a beneficia de o cotă forfetară neimpozabilă de 40% din venitul brut. 

Aceasta înseamnă că 60% din venitul brut devine baza pentru calculul impozitului și, eventual, al contribuțiilor.

Cum sunt contractele pentru drepturi de autor în alte țări

În Germania, majoritatea veniturilor declarate ca venit din copyright (Urheberrecht) provin din software sau consultanță tehnică, dar se compensează adesea ca „venit din activități independente”.

Sistemul fiscal permite deductibilitate pentru freelancerii din IT. Impozitarea este progresivă, fără praguri speciale dedicate sectorului IT dacă activitatea e încadrată ca copyright.

În Franța, se face o distincție între drepturile de autor din IT și cele din creații artistice. Pentru software, contractele de cesiune de drepturi sunt de regulă între autor (programator) și companie.

Fiscalitatea este, de asemenea, progresivă și permite deduceri forfetare, fără categorii care beneficiază de sistem preferențial.

Totodată, în Polonia, drepturile de autor IT (programare, dezvoltare software, consultanță digitală) sunt protejate detaliat prin contract, care asigură deduceri suplimentare: unele venituri IT beneficiază de o deducere de 50% pentru drepturile de autor asupra codului sursă, limitată la o anumită plafonare anuală, încurajând astfel declararea acestor venituri.

În tranzacțiile IT, contractul scris care specifică exact ce drepturi sunt transferate și spre ce utilizări este considerat obligatoriu pentru securizarea juridică, spre deosebire de alte sectoare.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie

EkoNews