Consumatorii români au pus frână consumului, semnalând o prudență sporită. Deși o parte din încetinirea din august poate fi atribuită cheltuielilor de dinaintea creșterilor de taxe, acest lucru nu explică pe deplin reculul, scriu economiștii ING într-o notă transmisă luni investitorilor.

„Nu ne așteptăm ca această scădere abruptă să devină norma, dar e probabil ca prudența să persiste până la sfârșitul anului și începutul anului 2026”, se arată în documentul citat, asumat de economistul șef Valentin Tătaru.

Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 4,0% față de luna precedentă în august.

„Excluzând perioada de izolare cauzată de pandemie, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009-2010. Mai mult, datele din iulie au fost, de asemenea, revizuite în jos de la o creștere de 0,3% la o scădere de 0,7%, ceea ce umbrește perspectivele consumului privat din trimestrul al treilea”, arată analiza ING.

Revizuirea descendentă a avut loc la principalele categorii, ceea ce face ca aparenta concentrare a achizițiilor înainte de majorările de taxe din august să fie mult mai puțin spectaculoasă.

Vânzările de alimente au scăzut cu 3,4% față de luna precedentă (-0,6% în iulie), vânzările de bunuri nealimentare au scăzut cu 3,0% (-0,2% în iulie), iar vânzările de combustibili au scăzut cu 2,9% (0,7% în iulie).

Pentru context, vânzările cu amănuntul de produse nealimentare (principalul motor al creșterii în ultima vreme) au crescut cu 14,3% în 2024. Privind evoluțiile de la an la an, graficul de mai jos prezintă rezultatul de astăzi și contribuțiile semnificative ale articolelor nealimentare în general.

Ce ne facem cu cifrele de astăzi?

Datele de astăzi ridică îngrijorări, dar nu ar trebui considerate un rezultat apocaliptic, cel puțin nu deocamdată, spun autorii documentului. Au fost mai mulți factori care au influențat negativ rezultatele, adaugă aceștia.

În primul rând, să nu uităm că anul trecut a existat o performanță mai bună decât se aștepta în vânzările cu amănuntul, iar vânzările au rămas robuste până de curând.

În al doilea rând, este probabil ca oamenii să fi cumpărat anul trecut produse sau articole nealimentare pe care nu le cumpără în fiecare an. Creditul de consum a crescut, de asemenea, puternic. Dar inflația mai mare, taxele mai mari și temerile legate de șomaj au adus o reajustare a cheltuielilor.

În ciuda acestor obstacole, perspectivele nu sunt complet sumbre. Planurile de investiții publice pentru următoarele 12 luni ar trebui să ofere un contrabalans, contribuind la compensarea cererii mai slabe din partea gospodăriilor. Este puțin probabil ca economia să se confrunte cu o prăbușire simultană atât a consumului, cât și a investițiilor; mai degrabă, o activitate investițională puternică ar trebui să deschidă calea pentru o redresare treptată a încrederii consumatorilor, arată nota transmisă investitorilor de ING.