În primele 3 luni din acest an existau în România 32.600 de locuri de muncă neocupate, mai puține cu 1.700 față de iarna trecută, a transmis marți Institutul Național de Statistică.

Cele mai multe joburi neocupate sunt în administrația publică, sănătate și învățământ. Sectorul bugetar a însumat peste 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante, mai arată datele INS. Astfel, 3.800 de locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2.200 în sănătate și asistență socială, iar peste 1.100 de locuri vacante erau în învățământ.

De asemenea, avem sute de mii de tineri șomeri, sau aparent șomeri. În mediul rural, șomajul în rândul tinerilor trece de 30%. Din cei peste 2,1 milioane de tineri de 15-24 de ani, doar 277.000 lucrează.

Discrepanța se datorează faptului că joburile libere sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici), spune Cătălin Ghinăraru, un expert pe piața muncii, într-un interviu pentru publicul HotNews.

Într-adevăr, explică specialistul citat, este un număr mare de locuri de muncă neocupate, dar trebuie văzut și unde sunt acestea distribuite, pentru că în general ele sunt distribuite în marile orașe, în zonele urbane, care au forță de tractare, care reprezintă poli de atracție. În mediul rural nu există foarte multe activități care se pot practica. Agricultura deja s-a mecanizat foarte mult, iar oportunitățile în mediul rural sunt puține, mai spune expertul.

În plus, așteptările tinerilor sunt destul de mari referitoare la salarii. Sunt multe locuri de muncă vacante, dar care plătesc salarii sub așteptările lor, adaugă acesta.

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai accentuate diminuări în primul trimestru față de trimestrul anterior s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială și comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor.

Cele mai mari creşteri ale joburilor neocupate s-au observat în construcţii (+0,9 mii locuri vacante), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,6 mii locuri vacante).

Potrivit metodologiei folosite de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor plătite, nou create, neocupate, sau care vor deveni vacante, pentru care angajatorul întreprinde acţiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit.

Nu se consideră vacante, posturile neocupate:

• destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul întreprinderii sau instituţiei;
• din unităţile administraţiei publice, blocate printr-un act normativ.

Posturile ocupate de persoanele care absentează o anumită perioadă de timp (concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fără plată, alte absenţe), se consideră vacante, dacă angajatorul doreşte înlocuirea celui plecat.

Tendințele valabile pentru următorii ani

Pentru următorii 10 ani, prognozele CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care vor trebui ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește numeric, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.

Cota de piață a lucrătorilor cu calificare medie va crește ușor și ea de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Față de media UE-27, România stă prost la capitolul joburi cu calificare înaltă și peste medie cu calificare medie.

Aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate

Ghinăraru arăta într-o lucrare că, din nefericire cea mai mare parte a absolvenților de studii superioare din România, în momentul de față se concentrează în sectoare ale administrației publice. Aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate.

Ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă

În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie, potrivit unui studiu la nivel european.

În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numprul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.

În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.

Companiile care angajează pentru ceea ce ar fi în mod tradițional clasificate drept posturi de calificare medie (cele pe care economiștii le definesc ca necesită o diplomă de liceu, dar nu o diplomă de licență, cum ar fi contabilitatea sau o secretară) astăzi spun adesea că solicită candidaților să aibă o diplomă de licență.

Cât costă menținerea unui job vacant pentru o firmă

Determinarea pierderilor pe care le are o firmă cu un job vacant nu e foarte complicat de făcut, dar lucrurile sunt puțin mai nuanțate: nu poți cuantifica cu ușurință impactul asupra moralului echipei și a termenelor limită ale proiectelor în care firma e angajată. Grosso modo, putem da un exemplu:

Să luăm o firmă producătoare ABC Calendare, care tocmai a pierdut un angajat. Persoana era compensată cu 1.000 de euro lunar, iar compania anticipează că timpul de așteptare până când va găsi un înlocuitor va fi de 60 de zile. ABC Calendare are 100 de angajați și aduce venituri de 300.000 de euro anual.

Mai întâi, calculăm suma veniturilor pierdute ca urmare a poziției vacante.

Determinăm venitul mediu/angajat al firmei (împărțind venitul anual al companiei la numărul total de angajați), acesta fiind de 3.000 de euro anual. Cum anul are 250 de zile lucrătoare din organizație, asta înseamnă că un angajat ”produce” zilnic în medie 12 euro (3.000/250).

Dacă firma are de așteptat 60 de zile până să ocupe jobul vacant, asta înseamnă o pierdere de 720 de euro. Doar că acest calcul trebuie ajustat în funcție de impactul jobului vacant. Dacă e o funcție de conducere, impactul ar putea fi triplu. La o funcție de middle management de asemenea, impactul ar putea fi dublu față de calculul standard.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie