Crescând în anii 1980, am experimentat o versiune destul de neplăcută a inflației, care presupunea cumpărarea de cărți și primirea de bani de buzunar. Din când în când, prețul cărților creștea (niciodată nu scădea). Uneori, constatam că peste prețul original de pe coperta din spatele unei cărți pe care mi-o doream apărea un autocolant care dezvăluia un preț nou – inevitabil mai mare.

Tentația de a îndepărta autocolantul era, desigur, foarte puternică; dar adezivul folosit pentru a atașa autocolantul era, de obicei, și mai puternic. Acesta era un semn de inflație. Cartea putea fi tipărită cu un an sau doi mai devreme, și, cu toate că povestea, paginile și coperta nu se schimbaseră (în afară de autocolantul nou lipit), prețul creștea totuși, scrie Stephen D. King în cartea „Trebuie să vorbim despre inflație!”

Conform datelor transmise oficial de Statistică, salariile în România au crescut cu aproape 8% între mai 2025 și mai 2024, inflația fiind în aceeași perioadă de 5.5%. Cele mai mari creșteri le-au avut cei din domeniul activităților auxiliare pentru intermedieri financiare, care include cumpărarea și vânzarea de acțiuni, obligațiuni, precum și tranzacționarea activelor crypto .

De asemenea, include alte servicii diverse, inclusiv furnizarea de servicii de consultanță financiară, gestionarea activelor sau furnizarea de crowdfunding bazat pe capital și datorie.

Cu toate că salariile au crescut în medie peste rata inflației, jumătate dintre respondenții unui sondaj IRES spun că trăiesc mai rău decât acum 10 ani.

Pentru cei din sectoarele în care s-a pierdut putere de cumpărare (unde salariile au crescut mai lent decât inflația) ar fi normal un anumit grad de nemulțumire întrucât din salariul de acum își permit mai puține bunuri decât acum un an. Dar restul?

O explicație pentru nemulțumirea a 50% din conaționalii noștri este că atunci când merg la cumpărături au senzația că prețurile au luat-o complet razna.

Mai jos, creșterile salariale și inflația (ambele în %) din perioada mai 2025- mai 2024 (cele mai recente date de care dispune INS).

De asemenea, ultimii ani au fost foarte buni pe piața muncii din punct de vedere al angajaților. Aceștia au tendința uneori de a pune pe primul loc la angajare beneficiile extra-salariale și echilibrul între viața privată și muncă.

E drept, Bucureștiul e pe locul 25 la capitolul „echilibru între viața privată și cea profesională”, sub Budapesta sau Varșovia, arată ediția 2024 a Indicelui european al echilibrului între viață și muncă.

Cu toate creșterile salariale de care vorbeam înainte, oamenii spun că totul pare super scump. O legătură de usturoi e 10 lei în piață (la cea din spatele Cinema Cultural, sectorul 4), iar pachetul fiscale al Guvernului și eliminarea plafoanelor de preț vor mări costul vieții.

Sunt lucrurile pe care le luăm azi mai proaste?

„Trăim o perioadă care începe din 1971, pe care am denumit-o perioada moralității consumeriste, cu tot ce înseamnă consumerismul și cu politici monetare și fiscale care vin și dau satisfacție aceste moralități consumeriste. Care în esență înseamnă traiul pe datorie, întinsul mai mult decât îți este plapuma ș.a.m.d. Acum 40-50 de ani inginerii făceau lucruri care să dureze o viață de om- mobila ți-o luai pentru toată viața. Mașina ți-o luai pentru 20 de ani. Calculatorul ți-l luai pentru 15 ani, nu ca acuma când ți se strică mașina, pentru că așa e proiectată: să se strice după 5 ani. Calculatorul trebuie să ți-l schimbi după un an, că nu știu ce nu are față de alea noi. Și tot așa…”, spune într-o discuție cu HotNews economistul șef al BNR, Valentin Lazea.

Vox scrie despre cum cultul consumerismului a inaugurat o eră a produselor prost făcute.

Oamenii se simt frustrați de prețurile care continuă să crească (chiar dacă mai lent, semn al unei inflații în scădere) și de faptul că plătim tot mai mult pentru lucruri tot mai proaste sau mai puține cantitativ (vezi aici un text despre fenomenul de shrinkflation).

Și nu doar prețurile din magazine ne fac viața îngrozitoare. Cei care au de plătit rate la bănci știu la ce mă refer. Creșterea ratelor bancare e recunoscută și de Banca Centrală în Rapoartele oficiale: „Capacitatea populației de a-și achita ratele la bănci a înregistrat o deteriorare, arată Raportul asupra stabilității. Această evoluție s-a manifestat pe fondul majorării ratelor lunare ca urmare a creșterii dobânzilor contrabalansate doar parțial de creșterile salariale”, se arată în Raport.

Piața muncii stă bine, dar mai depinde și pe cine întrebi

Pe piața muncii firmele se bat între ele pentru a recruta angajați cât mai bine pregătiți. Dar viitorii angajați cer bani mulți, iar dacă îi vrei, ca angajator va trebui să umbli la prețul produsului/serviciului oferit. La salarii mici și calitatea produsului/serviciului e pe măsură. Săptămâna trecută am luat o cafea într-un pub. Am așteptat mai mult de data asta pentru că aveau un barrista nou, mai puțin pregătit decât cel cu care eram obișnuit. Iar la un hypermarket am întrebat o angajată unde găsesc raionul cu apă micelară.

Fata zâmbește și-mi spune sec: „Nu stiu”. După care se întoarce și pleacă. Apuc să strig după ea rugând-o să-mi trimită pe cineva care știe, ea face 180 de grade, merge undeva în spatele magazinului și se întoarce cu un domn. Repet întrebarea cu apa micelară, la care domnul, după vreo 5 secunde de cumpănit atent, întreabă ușor ezitant: „Borsec e buna?”. Nu, zic, stiți, apa micelară e din categoria cosmeticelor. La care fata: „Cum ziceți dumneavoastră, dar noi pe raftul ăsta ținem toate apele!”

Companiile au nevoie de muncitori la fel de mult cum lucrătorii au nevoie de companii. Iar când angajatorii spun: „Oh, este atât de greu să găsești azi un angajat de calitate” asta înseamnă un angajat pe care să-l plătești cu adevărat bine.

De ce nu se simt oamenii fericiți? O mare parte este din cauza percepției

Inflația este resimțită diferit de fiecare dintre noi. Astfel, cei mai săraci 10% dintre români au ajuns să resimtă în luna octombrie o rată medie estimată a inflației cu aproape 1,4 puncte procentuale peste rata inflației, arată un studiu transmis HotNews.

Pentru a înțelege modul în care inflația afectează populația este important să observăm cum prioritizează românii cheltuielile. Pentru cei cu venituri mici, unele categorii de produse și servicii vor avea un impact mult mai mare în bugetul familiei.

Cei mai săraci 10% dintre români alocă aproape jumătate din totalul cheltuielilor de consum pentru achiziționarea de produse alimentare și băuturi nealcoolice față de 24,2% cât alocau cei mai bogați 10% , arată datele Statisticii. Iar în ceea ce privește energia și combustibilii, cei mai săraci 10% dintre români alocă pentru acestea până la 16% din venituri față de 13% cât alocă cei mai bogați.

Dar avuția netă ne-a crescut. Sau nu….?

Bogăția populației (măsurată prin „avuția netă”) a crescut la mijlocul anului trecut cu peste 10%, arată datele Băncii Naționale. Numai că, dacă iei în calcul un alt indicator, lucrurile nu mai sunt atât de luminoase.

Ne referim la averea netă/PIB din ultimii 10 ani. Potrivit OECD, prin împărțirea averii nete la PIB-ul nominal, „normalizăm” seriile de timp cu inflația și cu creșterea economiei. Ne oferă o măsură mult mai stabilă în timp și o măsurare mai bună a averii gospodăriilor, spune OECD.

Activele imobiliare reprezintă trei sferturi din totalul bogăției nete a populației, arată datele BNR. Acestea au înregistrat în iunie 2022 o creștere anuală de 11% în principal pe fondul majorării prețurilor imobiliare (+8,5% în iunie 2022 față de iunie 2021).

Dacă oamenii ar fi pesimiști cu privire la viitorul economiei, ar începe să economisească. Dar la noi ei cheltuiesc nebunește. Hotelurile de pe Valea Prahovei sau cele de la mare au fost pline ochi. Centrul Vechi se umple seara de abia te strecori pe acolo, ceea ce arată jumătatea plină a paharului.

Și asta pentru că oamenii au totuși, bani…

Banii ținuți la saltea au crescut în România la nivel record: peste 65 de miliarde de lei.

Ca termen de comparație, această sumă depășește capitalizarea bursieră a Renault, Volvo sau Carrefour. Chiar și denominat în euro, valoarea lichidităților în afara sistemului bancar a crescut de 5 ori: de la 3 miliarde de euro la peste 15 miliarde de euro în vara acestui an.

Dacă estimăm un preț mediu de 60.000 de euro/locuință, banii puși la saltea ar asigura achiziția a circa 200.000 de locuințe, adică tot fondul de locuințe al cel puțin 20 de județe din România.

Text adaptat după o idee din Vox.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie