Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) se declară „profund îngrijorată” cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului Rabla 2025 și spune că o astfel de măsură ar fi un dezastru. Rabla 2025 ar trebui să înceapă în 19 iunie pentru persoane fizice, cea mai târzie dată de pornire din istoria de 20 de ani a programului.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost întrebat miercuri dacă va fi afectat programul Rabla de măsurile pentru reducerea deficitului bugetar – și a răspuns că „doar ca soluție extremă, în ultimul moment”, ar putea fi tăiate „aceste finanțări atât de așteptate de către români”.
ACAROM: Programul Rabla aduce venituri la bugetul de stat
„Considerăm că declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului Rabla pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât să aducă și mai multă incertitudine pe o piață cu turbulențe și în scădere puternică”, spune asociația.
Pe primele 5 luni din 2025, piața auto pentru vehicule noi vândute persoanelor fizice se află în scădere cu 26% față de perioada similară din 2024, cauza principală fiind întârzierea lansării programului Rabla 2025, în timp ce importul de vehicule second-hand (în marea lor majoritate nefiscalizate) a crescut cu peste 30%, vârsta medie a acestora fiind de peste 8 ani, mai spun cei de la ACAROM.
Astfel, raportul dintre vehiculele noi și cele SH înmatriculate în România a ajuns de 1 la 3, contribuind negativ la îmbătrânirea parcului auto național – vârsta medie actuală fiind de 15,4 ani, mai spune ACAROM.
În 20 de ani de Rabla au fost casate peste un milion de mașini vechi și au fost înmatriculate 650.000 de mașini noi.
În pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul Rabla pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată, subliniază asociația.
Ce a spus ministrul Mediului
Întrebat dacă sunt luate în calcul o anulare sau o revizuire a sumei din programul Rabla pentru a scădea deficitul bugetar, Mircea Fechet a răspuns: „Faptul că nu vom consuma banii din vânzarea certificatelor de gaze cu efect de seră nu ar avea neapărat un impact asupra deficitului, pentru că acei bani, repet, provin din vânzarea acelor certificate și eu cred că putem folosi acele sume de bani pentru ajutarea economiei românești și pentru a le face românilor viața un pic mai ușoară, indiferent dacă discutăm despre panouri fotovoltaice, indiferent dacă discutăm despre programul Rabla, despre care ați amintit mai devreme, sau despre multe alte programe pe care Administrația Fondului pentru Mediu le gestionează”.
„Dacă vom fi nevoiți să diminuăm cheltuielile, și cu siguranță vom fi nevoiți să diminuăm cheltuielile, eu cred că acest lucru trebuie să se întâmple în legătură cu acei bani de funcționare, cu cheltuielile de funcționare, cu sporurile, cu primele, cu consiliile de administrație, cu primele de pensionare, cu bonusul pentru funcții de conducere, respectiv diminuarea numărului de directori, și doar ca soluție extremă, în ultimul moment, să tăiem aceste finanțări atât de așteptate de către români”, a continuat ministrul interimar al Mediului.
Sursa foto: Dreamstime.com
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
